Fabule mărunte

Fabule mărunte
de Cincinat Pavelescu


I[modifică]

Greoi aleargă un măgar
Cu fruntea-n jos, cu pasul rar;
Și iepurele, când îl vede,
Ușure-n urma-i se repede,
Gonește ca o vijelie
L-ajunge și-l întrece, dar...
Morală:

Ce mare grozăvie
Să-ntreci pe un măgar!

II[modifică]

Doi șerpi au întrebat o stâncă:
 Ce-ți face stropul mic de apă?
 În fiece minut mă sapă
Încet-încet și mă mănâncă!
 Dar ea ca noi nu are dinți
Să te mănânce; stâncă, minți!
Și stânca le răspunde: Iată,
De dinții voștri nu mi-e frică,
Căci se tocesc, dar picătura,
Deși e albă și e mică,
Eternă e ca și natura!