Este bine, nu e bine
Aspect
Este bine, nu e bine
poezie populară culeasă de
Vasile Alecsandri
- Este bine, nu e bine
- Să iubești de lângă tine,
- Că te vede orișicine
- Și te face de rușine;
- Ci să iubești mai departe;
- Dusele nu sunt deșarte;
- Orișicând doru-ți abate,
- Te repezi ca la un frate.
- Bărbatu-i cu bunătate,
- Te-ntreabă de sănătate;
- Iar nevasta, de iubește,
- Se preface că bolește,
- Geme, zace, se bocește
- Și bărbatu-și amăgește.
- El aleargă ș-o întreabă:
- „Nu știi, soro, vreo babă
- Ca s-aleagă vreo iarbă,
- S-o pun la foc ca să fiarbă?"
- Ea-i răspunde: „Mergi la moară,
- La făina de secară".
- El se duce, ea se scoală,
- Se gătește,-mbracă țoală,
- Apoi masa că așează,
- Cu neicuța ospătează
- Și din gură tot urează:
- „Deie Dumnezeu o ploaie,
- Grăunțele să se moaie
- Să nu poată-a măcina,
- Nici acasă-a se-nturna!"