Sari la conținut

Eroul de la Königgrätz

Eroul de la Königgrätz
de Ștefan Octavian Iosif


Umblam și eu, ca tot ciobanul,
Cu fluierul pe lîngă oi,
Cînd ne ochiră cu arcanul
Pe mine ș-încă pe vreo doi —
Și cătăniți — nu trece anul —
Se face între nemți război.

Departe, peste munți și ape,
Cu oaste mare ne-am pornit,
Și-n țara Praisului[1], aproape
De Cîne-Creț[2], m-am pomenit.
Chitea p-acolo să mă-ngroape
Al naibii neamț... Dar ți-ai găsit !

Umblam fugar de-o săptămînă
Prin codrii Praisului, flămînd !
Și uite-așa... Stam într-o rînă
Subt un stejar și, îngînînd
O doină, mă gîndeam la stînă,
La munții mei... ce-o fi făcînd !

Era în nămiez... Da să m-adoarmă
Foșnitul leneș din frunziș...
Tresar... aud deodat-o larmă
P-aproape, colea-n ștejeriș :
Pun mîna repede pe armă
Și iau pădurea-n curmeziș...

Măi ! ce stau ochii să-mi privească !
Un vălmășeag de nemți luptau
Pe-o pajură împărătească...
Erau cîțiva de-o apărau,
Și mulți voiau să le-o răpească !
Ajută-mi, Doamne, să le-o iau !

Ca o dihanie turbată
M-arunc de-a valma peste ei !
Izbesc la mir trei inși deodată...
Dau iar, și mai turtesc vreo trei.
Hai, cînd să prind de veste, iată !...
Ia-i de-unde nu-s pe nemții mei.

Eu, haida-hai, cu steagu-n spate,
Pornesc la drum, cu pașii rari...
Ajung în lagăr pe-nserate...
Ce să-ți mai spun ?... Și mici, și mari
Mă duseră cu-alai, fîrtate,
În cortul plin de ghinărari[3]...



  1. Prusia (nota lui Iosif în „Pagini literare”).
  2. Königgrätz
  3. Generali