Era un cer senin de Mai

Era un cer senin de Mai de Hildebrand Frollo

Volumul Inimă de Student, Poezii, București, Tipografia «L’Indépendance Roumaine», 1904

Era un cer senin de Mai
Cum n-a mai fost de-atunci în lume,
Eu te priveam, iar tu râdeai
Vrăjindu-mă cu mii de glume.

Era o blândă zi de Mai
Cum nu fusese nici o dată,
Eu te-ntrebasem, tu tăceai
 Și mă priveai îngândurată.

În luna Mai, în zi de Joi,
Un freamăt sfânt plutea în fire,
Tu răspunseseși și-amândoi
Plângeam nebuni de fericire.