Epigramatice (Iosif)

 

După Lessing

Amăgire

Obraznică, cu sînii goi,
Cu un cățel pe braț,
Sta Lote... Cîți n-au tresărit
Rîvnind-o cu neasț !

Privind spre ea pe gînduri dus,
M-apropiai încet...
"Hai ! și-ăsta-i prins", își zise ea,
Și-mi rîse-n nas, șiret.

Decît, rămînă între noi,
S-a înșelat amar,
Privisem la cățelul ei:
Un soi de cîine rar.

Duel

De ce-au scos, dîrji de neagră ură,
Sistan și celălalt tovarăș
Din teacă spadele?..» Oroare!…
Ca… să le bage-n teacă iarăși.

Curios !

Îmi pare foarte curios —
Zicea Păcală unei rude-a sale —
Că numai oamenii bogați
Au cele mai multe parale !