Sari la conținut

Dumitru Cornilescu/Biblia 1921/Noul Testament/Galateni

Adaugă legături
←
II Corinteni
Biblia 1921
de Dumitru Cornilescu
Galateni
Efeseni
→
41693Biblia 1921 — GalateniDumitru Cornilescu
EPISTOLA LUI PAVEL CĂTRE GALATENI
Urare

1 1 Pavel, apostol nu de la oameni, nici[1] printr-un om, ci prin[2] Isus Hristos și prin Dumnezeu Tatăl, care[3] L-a înviat din morți, 2 și toți frații care[4] sunt împreună cu mine, către Bisericile[5] Galatiei: 3 Har[6] și pace vouă de la Dumnezeu Tatăl și de la Domnul nostru Isus Hristos! 4 El[7] S-a dat pe Sine Însuși pentru păcatele noastre ca să ne smulgă din acest[8] veac rău, după voia Dumnezeului nostru și Tatăl. 5 A Lui să fie slava în vecii vecilor! Amin.

Nestatornicia galatenilor

6 Mă mir că treceți așa de repede de la Cel ce v-a chemat prin harul lui Hristos la o altă Evanghelie[9]. 7 Nu doar că[10] este o altă Evanghelie, dar sunt unii oameni care vă tulbură și voiesc să răstoarne Evanghelia lui Hristos. 8 Dar chiar dacă noi[11] înșine sau un înger din cer ar veni să vă propovăduiască o Evanghelie deosebită de aceea pe care v-am propovăduit-o noi, să fie anatema! 9 Cum am mai spus, o spun și acum: Dacă vă propovăduiește cineva o Evanghelie deosebită[12] de aceea pe care ați primit-o, să fie anatema! 10 Caut[13] eu oare[14], în clipa aceasta, să capăt bunăvoința oamenilor sau bunăvoința lui Dumnezeu? Sau caut[15] să plac oamenilor? Dacă aș mai căuta să plac oamenilor, n-aș fi robul lui Hristos.

Evanghelia lui Pavel

11 Fraților[16], vă mărturisesc că Evanghelia propovăduită de mine nu este de obârșie omenească, 12 pentru că n-am primit-o, nici[17] n-am învățat-o de la vreun om, ci prin[18] descoperirea lui Isus Hristos. 13 Ați auzit, în adevăr, care era purtarea mea de altădată, în religia iudeilor. Cum, adică, prigoneam peste[19] măsură de mult Biserica lui Dumnezeu și făceam prăpăd[20] în ea 14 și cum eram mai înaintat în religia iudeilor decât mulți din neamul meu de o vârstă cu mine. Eram însuflețit de o râvnă[21] nespus de mare pentru datinile strămoșești[22]. 15 Dar, când Dumnezeu, care[23] m-a pus deoparte din pântecele maicii mele și m-a chemat prin harul Său, a găsit cu cale 16 să[24] descopere în mine pe Fiul Său, ca să-L vestesc[25] între neamuri, îndată n-am întrebat pe niciun om[26], 17 nici nu m-am suit la Ierusalim, la cei ce au fost apostoli înainte de mine, ci m-am dus în Arabia. Apoi m-am întors din nou la Damasc. 18 După trei ani, m-am suit[27] la Ierusalim să fac cunoștință cu Chifa și am rămas la el cincisprezece zile. 19 Dar n-am văzut pe[28] niciun alt apostol, decât pe[29] Iacov, fratele Domnului. 20 În cele ce vă scriu, iată[30], înaintea lui Dumnezeu, nu mint. 21 După aceea[31] m-am dus în ținuturile Siriei și Ciliciei. 22 Și eram încă necunoscut la față Bisericilor[32] lui Hristos[33], care sunt în Iudeea. 23 Ele auzeau doar spunându-se: „Cel ce ne prigonea odinioară acum propovăduiește credința pe care căuta s-o nimicească odinioară”. 24 Și slăveau pe Dumnezeu din pricina mea.

Încuviințarea apostolilor

2 1 După paisprezece ani, m-am[34] suit din nou la Ierusalim împreună cu Barnaba și am luat cu mine și pe Tit. 2 M-am suit, în urma unei descoperiri, și le-am[35] arătat Evanghelia pe care o propovăduiesc eu între neamuri, îndeosebi celor mai cu vază, ca nu cumva să alerg[36] sau să fi alergat în zadar. 3 Nici chiar Tit, care era cu mine, măcar că era grec, n-a fost silit să se taie împrejur, 4 din pricina fraților[37] mincinoși, furișați și strecurați printre noi ca să pândească slobozenia[38] pe care o avem în Hristos Isus, cu gând să[39] ne aducă la robie; 5 noi nu ne-am supus și nu ne-am potrivit lor nicio clipă măcar, pentru ca adevărul[40] Evangheliei să rămână cu voi. 6 Cei[41] ce sunt socotiți ca fiind ceva – orice ar fi fost ei, nu-mi pasă: Dumnezeu[42] nu caută la fața oamenilor – aceștia, zic, ei, cei cu vază, nu[43] mi-au adăugat nimic. 7 Ba dimpotrivă, când au văzut[44] că mie îmi[45] fusese încredințată Evanghelia pentru cei netăiați împrejur, după cum lui Petru îi fusese încredințată Evanghelia pentru cei tăiați împrejur – 8 căci Cel ce făcuse din Petru apostolul celor tăiați împrejur făcuse[46] și din mine apostolul neamurilor[47] – 9 și când au cunoscut harul[48] care-mi fusese dat, Iacov, Chifa și Ioan, care sunt priviți ca stâlpi[49], mi-au dat mie și lui Barnaba mâna dreaptă de însoțire, ca să mergem să propovăduim: noi la neamuri, iar ei la cei tăiați împrejur. 10 Ne-au spus numai să ne aducem aminte de cei săraci, și chiar așa[50] am și căutat să fac.

Pavel înfruntă pe Petru

11 Dar[51] când a venit Chifa în Antiohia, i-am stat împotrivă în față, căci era de osândit. 12 În adevăr, înainte de venirea unora de la Iacov, el[52] mânca împreună cu neamurile, dar când au venit ei, s-a ferit și a stat deoparte de teama celor tăiați împrejur. 13 Împreună cu el au început să se prefacă și ceilalți iudei, așa că până și Barnaba a fost prins în lațul fățărniciei lor. 14 Când i-am văzut eu că nu umblă drept după adevărul[53] Evangheliei, am spus lui Chifa în fața[54] tuturor: „Dacă[55] tu, care ești iudeu, trăiești ca neamurile, și nu ca iudeii, cum silești pe neamuri să trăiască în felul iudeilor?” 15 Noi[56] suntem iudei din fire, iar nu păcătoși[57] dintre neamuri. 16 Totuși, fiindcă știm[58] că omul nu este socotit neprihănit prin faptele Legii, ci[59] numai prin credința în Isus Hristos, am crezut și noi în Hristos Isus, ca să fim socotiți neprihăniți prin credința în Hristos, iar nu prin[60] faptele Legii; pentru că nimeni nu va fi socotit neprihănit prin faptele Legii. 17 Dar, dacă, în timp ce căutăm să fim socotiți neprihăniți în Hristos, și noi înșine am fi găsiți ca păcătoși[61], este oare Hristos un slujitor al păcatului? Nicidecum! 18 Căci, dacă zidesc iarăși lucrurile pe care le-am stricat, mă arăt ca un călcător de lege. 19 Căci eu, prin[62] Lege, am[63] murit față de Lege, ca să trăiesc[64] pentru Dumnezeu. 20 Am fost răstignit[65] împreună cu Hristos și trăiesc…, dar nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăiește în mine. Și viața pe care o trăiesc acum în trup o trăiesc[66] în credința în Fiul lui Dumnezeu, care m-a iubit[67] și S-a dat pe Sine Însuși pentru mine. 21 Nu vreau să fac zadarnic harul lui Dumnezeu; căci dacă[68] neprihănirea se capătă prin Lege, degeaba a murit Hristos.

Legea și credința

3 1 O, galateni nechibzuiți! Cine[69] v-a fermecat[70] pe voi înaintea ochilor cărora a fost zugrăvit Isus Hristos ca răstignit? 2 Iată numai ce voiesc să știu de la voi: prin faptele Legii ați primit voi Duhul[71] ori[72] prin auzirea credinței? 3 Sunteți așa de nechibzuiți? După ce ați început[73] prin Duhul, vreți acum să sfârșiți prin firea pământească[74]? 4 În zadar[75] ați suferit voi atât de mult? Dacă, în adevăr, e în zadar! 5 Cel ce[76] vă dă Duhul și face minuni printre voi le face oare prin faptele Legii sau prin auzirea credinței? 6 Tot așa și „Avraam[77] a crezut pe Dumnezeu, și credința aceasta i-a fost socotită ca neprihănire”. 7 Înțelegeți și voi, dar, că fii ai lui Avraam sunt cei[78] ce au credință. 8 Scriptura, de asemenea, fiindcă prevedea[79] că Dumnezeu va socoti neprihănite pe neamuri prin credință, a vestit mai dinainte lui Avraam această veste bună: „Toate neamurile vor fi binecuvântate în[80] tine”. 9 Așa că cei ce se bizuie pe credință sunt binecuvântați împreună cu Avraam cel credincios. 10 Căci toți cei ce se bizuie pe faptele Legii sunt sub blestem, pentru că este scris: „Blestemat[81] este oricine nu stăruie în toate lucrurile scrise în cartea Legii ca să le facă”. 11 Și că[82] nimeni nu este socotit neprihănit înaintea lui Dumnezeu prin Lege este învederat, căci „cel[83] neprihănit prin credință va trăi”. 12 Însă[84] Legea nu se întemeiază pe credință, ci ea zice: „Cine[85] va face aceste lucruri va trăi prin ele”. 13 Hristos[86] ne-a răscumpărat din blestemul Legii, făcându-Se blestem pentru noi, fiindcă este scris: „Blestemat[87] e oricine este atârnat pe lemn”, 14 pentru ca[88] binecuvântarea vestită lui Avraam să vină peste neamuri în Hristos Isus, așa ca, prin credință, noi să primim Duhul[89] făgăduit.

Făgăduința și Legea

15 Fraților (vorbesc în felul oamenilor), un testament[90], chiar al unui om, odată întărit, totuși nimeni nu-l desființează, nici nu-i mai adaugă ceva. 16 Acum, făgăduințele au fost făcute „lui[91] Avraam și seminței lui”. Nu zice: „Și semințelor” (ca și cum ar fi vorba de mai multe), ci ca și cum ar fi vorba numai de una: „Și seminței tale”, adică Hristos[92]. 17 Iată ce vreau să zic: un testament, pe care l-a întărit Dumnezeu mai înainte nu poate fi desființat[93], așa ca făgăduința să fie nimicită de Legea venită[94] după patru sute treizeci de ani. 18 Căci dacă moștenirea[95] ar veni din Lege, nu[96] mai vine din făgăduință; și Dumnezeu printr-o făgăduință a dat-o lui Avraam. 19 Atunci pentru ce este Legea? Ea[97] a fost adăugată din pricina călcărilor de lege, până când avea să vină „Sămânța[98]”, căreia îi fusese făcută făgăduința; și a fost dată[99] prin îngeri, prin mâna unui mijlocitor[100]. 20 Dar mijlocitorul nu este mijlocitorul unei singure părți, pe când[101] Dumnezeu este unul singur. 21 Atunci oare Legea este împotriva făgăduințelor lui Dumnezeu? Nicidecum! Dacă[102] s-ar fi dat o Lege care să poată da viața, într-adevăr, neprihănirea ar veni din Lege. 22 Dar Scriptura a[103] închis totul[104] sub păcat, pentru ca[105] făgăduința să fie dată celor ce cred, prin credința în Isus Hristos. 23 Înainte de venirea credinței, noi eram sub paza Legii, închiși pentru credința care trebuia să fie descoperită. 24 Astfel, Legea[106] ne-a fost un îndrumător[107] spre Hristos, ca[108] să fim socotiți neprihăniți prin credință. 25 După ce a venit credința, nu mai suntem sub îndrumătorul acesta. 26 Căci toți[109] sunteți fii ai lui Dumnezeu prin credința în Hristos Isus. 27 Toți[110] care ați fost botezați pentru Hristos v-ați îmbrăcat cu[111] Hristos. 28 Nu[112] mai este nici iudeu, nici grec; nu mai este nici rob, nici slobod; nu mai este nici parte bărbătească, nici parte femeiască, fiindcă toți sunteți una[113] în Hristos Isus. 29 Și dacă[114] sunteți ai lui Hristos, sunteți „sămânța” lui Avraam, moștenitori[115] prin făgăduință.

Moștenitorul și credința

4 1 Dar câtă vreme moștenitorul este nevârstnic, eu spun că nu se deosebește cu nimic de un rob, măcar că este stăpân pe tot. 2 Ci este sub epitropi și îngrijitori până la vremea rânduită de tatăl său. 3 Tot așa și noi, când eram nevârstnici, eram[116] sub robia învățăturilor începătoare ale lumii. 4 Dar când[117] a venit împlinirea vremii, Dumnezeu a trimis pe Fiul Său, născut[118] din femeie[119], născut sub[120] Lege, 5 ca să[121] răscumpere pe cei ce erau sub Lege, pentru ca[122] să căpătăm înfierea. 6 Și pentru că sunteți fii, Dumnezeu ne-a trimis în inimă Duhul[123] Fiului Său, care strigă: „Ava”, adică „Tată!” 7 Așa că nu mai ești rob, ci fiu; și dacă[124] ești fiu, ești și moștenitor prin Dumnezeu.

Galatenii și învățătorii mincinoși

8 Odinioară, când nu cunoșteați[125] pe Dumnezeu, erați robiți[126] celor ce, din firea lor, nu sunt dumnezei. 9 Dar acum, după ce[127] ați cunoscut pe Dumnezeu, sau mai bine zis după ce ați fost cunoscuți de Dumnezeu, cum[128] vă mai întoarceți iarăși la acele învățături[129] începătoare, slabe și sărăcăcioase, cărora vreți să vă supuneți din nou? 10 Voi păziți zile[130], luni, vremuri și ani. 11 Mă tem să[131] nu mă fi ostenit degeaba pentru voi. 12 Fraților, vă rog să fiți ca mine, căci și eu sunt ca voi. Nu[132] mi-ați făcut nicio nedreptate. 13 Dimpotrivă, știți că[133], în neputința trupului, v-am propovăduit Evanghelia pentru întâia[134] dată. 14 Și n-ați arătat nici dispreț, nici dezgust față de ceea ce era o ispită pentru voi în trupul meu, dimpotrivă, m-ați primit ca[135] pe un înger al lui Dumnezeu, ca[136] pe Însuși Hristos Isus. 15 Unde este dar fericirea voastră? Căci vă mărturisesc că, dacă ar fi fost cu putință, v-ați fi scos până și ochii și mi i-ați fi dat. 16 M-am făcut oare vrăjmașul vostru pentru că[137] v-am spus adevărul? 17 Nu cu gând bun[138] sunt plini de râvnă ei pentru voi, ci vor să vă dezlipească de noi ca să fiți plini de râvnă față de ei. 18 Este bine să fii plin de râvnă totdeauna pentru bine, nu numai când sunt de față la voi. 19 Copilașii mei[139], pentru care iarăși simt durerile nașterii până ce va lua Hristos chip în voi! 20 O, cum aș vrea să fiu acum de față la voi și să-mi schimb glasul, căci nu știu ce să mai cred!

Pilda Agarei și a Sarei

21 Spuneți-mi voi, care voiți să fiți sub Lege, n-ascultați voi Legea? 22 Căci este scris că Avraam a avut doi fii: unul[140] din roabă și unul[141] din femeia slobodă. 23 Dar cel din roabă s-a[142] născut în chip firesc, iar[143] cel din femeia slobodă s-a născut prin făgăduință. 24 Lucrurile acestea trebuie luate într-alt înțeles – acestea sunt două legăminte: unul de pe muntele Sinai[144] naște pentru robie și este Agar, 25 căci Agar este muntele Sinai din Arabia; și răspunde Ierusalimului de acum, care este în robie împreună cu copiii săi. 26 Dar Ierusalimul[145] cel de sus este slobod și el este mama noastră. 27 Fiindcă este scris: „Bucură-te[146], stearpo, care nu naști deloc! Izbucnește de bucurie și strigă, tu, care nu ești în durerile nașterii! Căci copiii celei părăsite vor fi în număr mai mare decât copiii celei cu bărbat.” 28 Și voi, fraților, ca și Isaac, voi sunteți copii[147] ai făgăduinței. 29 Și cum s-a întâmplat atunci, că cel[148] ce se născuse în chip firesc prigonea pe cel ce se născuse prin Duhul, tot așa[149] se întâmplă și acum. 30 Dar ce zice Scriptura[150]? „Izgonește[151] pe roabă și pe fiul ei, căci fiul[152] roabei nu va moșteni împreună cu fiul femeii slobode.” 31 De aceea, fraților, noi nu suntem copiii celei roabe, ci[153] ai femeii slobode. Hristos ne-a izbăvit ca să fim slobozi.

5 1 Rămâneți dar tari[154] și nu vă plecați iarăși sub[155] jugul robiei.

Slobozenia creștină

2 Iată, eu, Pavel, vă spun că, dacă[156] vă veți tăia împrejur, Hristos nu vă va folosi la nimic. 3 Și mărturisesc iarăși încă o dată, oricărui om care primește tăierea împrejur, că[157] este dator să împlinească toată Legea. 4 Voi, care voiți să fiți socotiți neprihăniți prin Lege, v-ați[158] despărțit de Hristos; ați căzut din[159] har. 5 Căci noi, prin Duhul, așteptăm[160] prin credință nădejdea neprihănirii. 6 Căci[161], în Isus Hristos, nici tăierea împrejur, nici netăierea împrejur n-au vreun preț, ci credința[162] care lucrează prin dragoste. 7 Voi alergați[163] bine: Cine[164] v-a tăiat calea ca să n-ascultați de adevăr? 8 Înduplecarea aceasta nu vine de la Cel ce[165] v-a chemat. 9 Puțin[166] aluat face să se dospească toată plămădeala. 10 Eu[167], cu privire la voi, am în Domnul încrederea că nu gândiți altfel. Dar cel[168] ce vă tulbură va[169] purta osânda, oricine ar fi el. 11 Cât despre mine[170], fraților, dacă mai propovăduiesc tăierea împrejur, de ce[171] mai sunt prigonit? Atunci, pricina de poticnire a crucii s-a dus[172]. 12 Și[173] schilodească-se odată cei ce[174] vă tulbură!

Îndemn să trăiască în dragoste

13 Fraților, voi ați fost chemați la slobozenie. Numai nu faceți din slobozenie[175] o pricină ca să trăiți pentru firea pământească, ci[176] slujiți-vă unii altora în dragoste. 14 Căci toată[177] Legea se cuprinde într-o singură poruncă: „Să[178] iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți”. 15 Dar, dacă vă mușcați și vă mâncați unii pe alții, luați seama să nu fiți nimiciți unii de alții.

Faptele firii pământești și Duhul

16 Zic dar: umblați[179] cârmuiți de Duhul și nu împliniți poftele firii pământești. 17 Căci firea[180] pământească poftește împotriva Duhului, și Duhul, împotriva firii pământești; sunt lucruri potrivnice unele altora, așa că[181] nu puteți face tot ce voiți. 18 Dacă[182] sunteți călăuziți de Duhul, nu sunteți sub Lege. 19 Și faptele[183] firii pământești sunt cunoscute și sunt acestea: preacurvia, curvia, necurăția, desfrânarea, 20 închinarea la idoli, vrăjitoria, vrăjbile, certurile, zavistiile, mâniile, neînțelegerile, dezbinările, certurile de partide, 21 pizmele, uciderile, bețiile, îmbuibările și alte lucruri asemănătoare cu acestea. Vă spun mai dinainte, cum am mai spus, că cei[184] ce fac astfel de lucruri nu vor moșteni Împărăția lui Dumnezeu. 22 Roada[185] Duhului, dimpotrivă, este: dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea[186], facerea de bine[187], credincioșia[188], 23 blândețea, înfrânarea poftelor. Împotriva[189] acestor lucruri nu este lege. 24 Cei ce sunt ai lui Hristos Isus și-au răstignit[190] firea pământească împreună cu patimile și poftele ei. 25 Dacă[191] trăim prin Duhul, să și umblăm prin Duhul. 26 Să[192] nu umblăm după o slavă deșartă, întărâtându-ne unii pe alții și pizmuindu-ne unii pe alții.

6 1 Fraților, chiar dacă[193] un om ar cădea deodată în vreo greșeală, voi, care sunteți duhovnicești[194], să-l ridicați cu[195] duhul blândeții. Și ia seama la tine însuți ca[196] să nu fii ispitit și tu. 2 Purtați-vă[197] sarcinile unii altora și veți împlini astfel legea[198] lui Hristos. 3 Dacă[199] vreunul crede că este ceva, măcar că nu este nimic[200], se înșală singur. 4 Fiecare[201] să-și cerceteze fapta lui, și atunci va avea cu ce să se laude numai în ceea ce-l privește pe el, și nu[202] cu privire la alții; 5 căci fiecare[203] își va purta sarcina lui însuși. 6 Cine[204] primește învățătura în Cuvânt să facă parte din toate bunurile lui și celui ce-l învață. 7 Nu[205] vă înșelați: „Dumnezeu[206] nu Se lasă să fie batjocorit”. Ce[207] seamănă omul, aceea va și secera. 8 Cine[208] seamănă în firea lui pământească va secera din firea pământească putrezirea, dar cine seamănă în Duhul va secera din Duhul viața veșnică. 9 Să[209] nu obosim în facerea binelui, căci, la vremea potrivită, vom secera, dacă[210] nu vom cădea de oboseală. 10 Așadar[211], cât avem prilej, să[212] facem bine la toți, și mai ales fraților[213] în credință. 11 Uitați-vă cu ce slove mari v-am scris, cu însăși mâna mea! 12 Toți cei ce umblă după plăcerea oamenilor vă[214] silesc să primiți tăierea împrejur numai[215] ca să nu sufere[216] ei prigonire pentru Crucea lui Hristos. 13 Căci nici ei, care au primit tăierea împrejur, nu păzesc Legea, ci voiesc doar ca voi să primiți tăierea împrejur, pentru ca să se laude ei cu trupul vostru. 14 În ceea ce mă privește[217], departe de mine gândul să mă laud cu altceva decât cu crucea Domnului nostru Isus Hristos, prin care lumea este răstignită[218] față de mine și eu, față de lume! 15 Căci în[219] Hristos Isus nici tăierea împrejur și nici netăierea împrejur nu sunt nimic, ci a fi o făptură[220] nouă. 16 Și[221] peste toți cei ce vor umbla după[222] dreptarul acesta și peste Israelul[223] lui Dumnezeu să fie pace și îndurare! 17 De acum încolo nimeni să nu mă mai necăjească, pentru că port[224] semnele Domnului Isus pe trupul meu. 18 Fraților, harul[225] Domnului nostru Isus Hristos să fie cu duhul vostru! Amin.

  1. ↑ Gal 1.11 12
  2. ↑ Fapte 9.6; Fapte 22.10 15 21; 26.16; Tit 1.3
  3. ↑ Fapte 2.24
  4. ↑ Fil 2.22; 4.21
  5. ↑ 1 Cor 16.1
  6. ↑ Rom 1.7; 1 Cor 1.3; 2 Cor 1.2; Efes 1.2; Fil 1.2; Col 1.2; 1 Tes 1.1; 2 Tes 1.2; 2 Ioan 3
  7. ↑ Mat 20.28; Rom 4.25; Gal 2.20; Tit 2.14
  8. ↑ Isa 65.17; Ioan 15.19; 17.14; Evr 2.5; 6.5; 1 Ioan 5.19
  9. ↑ Gal 5.8
  10. ↑ 2 Cor 11.4; Fapte 15.1 24; 2 Cor 2.17; 11.13; Gal 5.10 12
  11. ↑ 1 Cor 16.22
  12. ↑ Deut 4.2; 12.32; Prov 30.6; Apoc 22.18
  13. ↑ 1 Tes 2.4
  14. ↑ 1 Sam 24.7; Mat 28.14; 1 Ioan 3.19
  15. ↑ 1 Tes 2.4; Iac 4.4
  16. ↑ 1 Cor 15.1
  17. ↑ 1 Cor 15.1 3; Gal 1.1
  18. ↑ Efes 3.3; Fapte 9.1; Fapte 22.4; 26.11
  19. ↑ 1 Tim 1.13
  20. ↑ Fapte 8.3
  21. ↑ Fapte 22.3; 26.9; Fil 3.6
  22. ↑ Ier 9.14; Mat 15.2; Marc 7.5
  23. ↑ Isa 49.1 5; Ier 1.5; Fapte 9.15; 13.2; 22.14 15; Rom 1.1
  24. ↑ 2 Cor 4.6
  25. ↑ Fapte 9.15; 22.21; 26.17 18; Rom 11.13; Efes 3.8
  26. ↑ Mat 16.17; 1 Cor 15.50; Efes 6.12
  27. ↑ Fapte 9.26
  28. ↑ 1 Cor 9.5
  29. ↑ Mat 13.55; Marc 6.3
  30. ↑ Rom 9.1
  31. ↑ Fapte 9.30
  32. ↑ 1 Tes 2.14
  33. ↑ Rom 16.7
  34. ↑ Fapte 15.2
  35. ↑ Fapte 15.12
  36. ↑ Fil 2.16; 1 Tes 3.5
  37. ↑ Fapte 15.1 24; 2 Cor 11.26
  38. ↑ Gal 3.25; 5.1 13
  39. ↑ 2 Cor 11.20; Gal 4.3 9
  40. ↑ Gal 2.14; Gal 3.1; 4.16
  41. ↑ Gal 6.3
  42. ↑ Fapte 10.34; Rom 2.11
  43. ↑ 2 Cor 12.11
  44. ↑ Fapte 13.46; Rom 1.5; 11.13; 1 Tim 2.7; 2 Tim 1.11
  45. ↑ 1 Tes 2.4
  46. ↑ Fapte 9.15; 13.2; 22.21; 26.17 18; 1 Cor 15.10; Gal 1.16; Col 1.29
  47. ↑ Gal 3.5
  48. ↑ Mat 16.18; Efes 2.20; Apoc 21.14
  49. ↑ Rom 1.5; 12.3 6; 15.15; 1 Cor 15.10; Efes 3.8
  50. ↑ Fapte 11.30; 24.17; Rom 15.25; 1 Cor 16.1; 2 Cor 8.9
  51. ↑ Fapte 15.35
  52. ↑ Fapte 10.28; 11.3
  53. ↑ Gal 2.5
  54. ↑ 1 Tim 5.20
  55. ↑ Fapte 10.28; Fapte 11.3
  56. ↑ Fapte 15.10 11
  57. ↑ Mat 9.11; Efes 2.3 12
  58. ↑ Fapte 13.38 39
  59. ↑ Rom 1.17; 3.22 28; 8.3; Gal 3.24; Evr 7.18 19
  60. ↑ Ps 143.2; Rom 3.20; Gal 3.11
  61. ↑ 1 Ioan 3.8 9
  62. ↑ Rom 8.2
  63. ↑ Rom 6.14; 7.4 6
  64. ↑ Rom 6.11; 2 Cor 5.15; 1 Tes 5.10; Evr 9.14; 1 Pet 4.2
  65. ↑ Rom 6.6; Gal 5.24; 6.14
  66. ↑ 2 Cor 5.15; 1 Tes 5.10; 1 Pet 4.2
  67. ↑ Gal 1.4; Efes 5.2; Tit 2.14
  68. ↑ Gal 3.21; Evr 7.11; Rom 11.6; Gal 5.4
  69. ↑ Gal 5.7
  70. ↑ Gal 2.14; 5.7
  71. ↑ Fapte 2.38; 8.15; 10.47; 15.8; Gal 3.14; Efes 1.13; Evr 6.4
  72. ↑ Rom 10.16 17
  73. ↑ Gal 4.9
  74. ↑ Evr 7.16; 9.10
  75. ↑ Evr 10.35 36; 2 Ioan 8
  76. ↑ 1 Cor 3.8
  77. ↑ Gen 15.6; Rom 4.3 9 21 22; Iac 2.23
  78. ↑ Ioan 8.39; Rom 4.11 12 16
  79. ↑ Rom 9.17; Gal 3.22
  80. ↑ Gen 12.3; Gen 18.18; 22.18; Fapte 3.25
  81. ↑ Deut 27.26; Ier 11.3
  82. ↑ Gal 2.16
  83. ↑ Hab 2.4; Rom 1.17; Evr 10.38
  84. ↑ Rom 4.4 5; 10.5 6; 11.6
  85. ↑ Lev 18.5; Neem 9.29; Ezec 20.11; Rom 10.5
  86. ↑ Rom 8.3; 2 Cor 5.21; Gal 4.5
  87. ↑ Deut 21.23
  88. ↑ Rom 4.9 16
  89. ↑ Isa 32.15; 44.3; Ier 31.33; 32.40; Ezec 11.19; 36.27; Ioel 2.28 29; Zah 12.10; Ioan 7.39; Fapte 2.33
  90. ↑ Evr 9.17
  91. ↑ Gen 12.3 7; 17.7; Gal 3.8
  92. ↑ 1 Cor 12.12
  93. ↑ Exod 12.40 41
  94. ↑ Rom 4.13 14; Gal 3.21
  95. ↑ Rom 8.17
  96. ↑ Rom 4.14
  97. ↑ Ioan 15.22; Rom 4.15; 5.20; 7.8 13; 1 Tim 1.9
  98. ↑ Gal 3.16
  99. ↑ Fapte 7.53; Evr 2.2
  100. ↑ Exod 20.19 21 22; Deut 5.2 22 23 27 31; Ioan 1.17; Fapte 7.38; 1 Tim 2.5
  101. ↑ Rom 3.29 30
  102. ↑ Gal 2.21
  103. ↑ Gal 3.8
  104. ↑ Rom 3.9 19 23; Rom 11.32
  105. ↑ Rom 4.11 12 16
  106. ↑ Mat 5.17; Rom 10.4; Col 2.17; Evr 9.9 10
  107. ↑ Grecește: pedagog.
  108. ↑ Fapte 13.39; Gal 2.16; Mat 5.17
  109. ↑ Ioan 1.12; Rom 8.14-16; Gal 4.5; 1 Ioan 3.1 2
  110. ↑ Rom 6.3
  111. ↑ Rom 13.14
  112. ↑ Rom 10.12; 1 Cor 12.13; Gal 5.6; Col 3.11
  113. ↑ Ioan 10.16; 17.20 21; Efes 2.14-16; 4.4 15
  114. ↑ Gen 21.10 12; Rom 9.7; Evr 11.18
  115. ↑ Rom 8.17; Gal 4.7 28; Efes 3.6
  116. ↑ Gal 4.9; Gal 2.4; 5.1; Col 2.8 20; Evr 9.10
  117. ↑ Gen 49.10; Dan 9.24; Marc 1.15; Efes 1.10
  118. ↑ Ioan 1.14; Rom 1.3; Fil 2.7; Evr 2.14
  119. ↑ Gen 3.15; Isa 7.14; Mica 5.3; Mat 1.23; Luca 1.31; 2.7
  120. ↑ Mat 5.17; Luca 2.27
  121. ↑ Mat 20.28; Gal 3.13; Efes 1.7; Tit 2.14; Evr 9.12; 1 Pet 1.18 19
  122. ↑ Ioan 1.12; Gal 3.26; Efes 1.5
  123. ↑ Rom 5.5; 8.15
  124. ↑ Rom 8.16 17; Gal 3.29
  125. ↑ Efes 2.12; 1 Tes 4.5
  126. ↑ Rom 1.25; 1 Cor 12.2; Efes 2.11 12; 1 Tes 1.9
  127. ↑ 1 Cor 8.3; 13.12; 2 Tim 2.19
  128. ↑ Gal 3.3; Col 2.20
  129. ↑ Rom 8.3
  130. ↑ Rom 14.5; Col 2.16
  131. ↑ Gal 2.2; 5.2 4; 1 Tes 3.5
  132. ↑ 2 Cor 2.5
  133. ↑ 1 Cor 2.3; 2 Cor 11.30; 12.7 9
  134. ↑ Gal 1.6
  135. ↑ 2 Sam 19.27; Zah 12.8; Mal 2.7
  136. ↑ Mat 10.40; Luca 10.16; Ioan 13.20; 1 Tes 2.13
  137. ↑ Gal 2.5 14
  138. ↑ Rom 10.2; 2 Cor 11.2
  139. ↑ 1 Cor 4.15; Filim 10; Iac 1.18
  140. ↑ Gen 16.15
  141. ↑ Gen 21.2
  142. ↑ Rom 9.7 8
  143. ↑ Gen 18.10 14; 21.1 2; Evr 11.11
  144. ↑ Deut 23.2
  145. ↑ Isa 2.2; Evr 12.22; Apoc 3.12; 21.2 10
  146. ↑ Isa 54.1
  147. ↑ Fapte 3.25; Rom 9.8; Gal 3.29
  148. ↑ Gen 21.9
  149. ↑ Gal 5.11; 6.12
  150. ↑ Gal 3.8 22
  151. ↑ Gen 21.10 12
  152. ↑ Ioan 8.35
  153. ↑ Ioan 8.36; Gal 5.1 13
  154. ↑ Ioan 8.32; Rom 6.18; 1 Pet 2.16
  155. ↑ Fapte 15.10; Gal 2.4; 4.9
  156. ↑ Fapte 15.1; 16.3
  157. ↑ Gal 3.10
  158. ↑ Rom 9.31 32; Gal 2.21
  159. ↑ Evr 12.15
  160. ↑ Rom 8.24 25; 2 Tim 4.8
  161. ↑ 1 Cor 7.19; Gal 3.28; 6.15; Col 3.11
  162. ↑ 1 Tes 1.3; Iac 2.18 20 22
  163. ↑ 1 Cor 9.24
  164. ↑ Gal 3.1
  165. ↑ Gal 1.6
  166. ↑ 1 Cor 5.6; 15.33
  167. ↑ 2 Cor 2.3; 8.22
  168. ↑ Gal 1.7
  169. ↑ 2 Cor 10.6
  170. ↑ Gal 6.12
  171. ↑ 1 Cor 15.30; Gal 4.29; 6.17
  172. ↑ 1 Cor 1.23
  173. ↑ Ios 7.25; 1 Cor 5.13; Gal 1.8 9
  174. ↑ Fapte 15.1 2 24
  175. ↑ 1 Cor 8.9; 1 Pet 2.16; 2 Pet 2.19; Iuda 4
  176. ↑ 1 Cor 9.19; Gal 6.2
  177. ↑ Mat 7.12; 22.40; Iac 2.8
  178. ↑ Lev 19.18; Mat 22.39; Rom 13.8 9
  179. ↑ Rom 6.12; 8.1 4 12; 13.14; Gal 5.25; 1 Pet 2.11
  180. ↑ Rom 7.23; 8.6 7
  181. ↑ Rom 7.15 19
  182. ↑ Rom 6.14; 8.2
  183. ↑ 1 Cor 3.3; Efes 5.3; Col 3.5; Iac 3.14 15
  184. ↑ 1 Cor 6.9; Efes 5.5; Col 3.6; Apoc 22.15
  185. ↑ Ioan 15.2; Efes 5.9
  186. ↑ Col 3.12; Iac 3.17
  187. ↑ Rom 15.14
  188. ↑ 1 Cor 13.7
  189. ↑ 1 Tim 1.9
  190. ↑ Rom 6.6; 13.14; Gal 2.20; 1 Pet 2.11
  191. ↑ Rom 8.4 5; Gal 5.16
  192. ↑ Fil 2.3
  193. ↑ Rom 14.1; 15.1; Evr 12.13; Iac 5.19
  194. ↑ 1 Cor 2.15; 3.1
  195. ↑ 1 Cor 4.21; 2 Tes 3.15; 2 Tim 2.25
  196. ↑ 1 Cor 7.5 10; 12
  197. ↑ Rom 15.1; Gal 5.13; 1 Tes 5.14
  198. ↑ Ioan 13.14 15 34; 15.12; Iac 2.8; 1 Ioan 4.21
  199. ↑ Rom 12.3; 1 Cor 8.2; Gal 2.6
  200. ↑ 2 Cor 3.5; 12.11
  201. ↑ 1 Cor 11.28; 2 Cor 13.5
  202. ↑ Luca 18.11
  203. ↑ Rom 2.6; 1 Cor 3.8
  204. ↑ Rom 15.27; 1 Cor 9.11 14
  205. ↑ 1 Cor 6.9; 15.33
  206. ↑ Iov 13.9
  207. ↑ Luca 16.25; Rom 2.6; 2 Cor 9.6
  208. ↑ Iov 4.8; Prov 11.18; 22.8; Osea 8.7; 10.12; Rom 8.13; Iac 3.18
  209. ↑ 1 Cor 15.58; 2 Tes 3.13
  210. ↑ Mat 24.13; Evr 3.6 14; 10.36; 12.3 5; Apoc 2.10
  211. ↑ Ioan 9.4; 12.35
  212. ↑ 1 Tes 5.15; 1 Tim 6.18; Tit 3.8
  213. ↑ Efes 2.19; Evr 3.6
  214. ↑ Gal 2.3 14
  215. ↑ Fil 3.18
  216. ↑ Gal 5.11
  217. ↑ Fil 3.3 7 8
  218. ↑ Rom 6.6; Gal 2.20
  219. ↑ 1 Cor 7.19; Gal 5.6; Col 3.11
  220. ↑ 2 Cor 5.17
  221. ↑ Ps 125.5
  222. ↑ Fil 3.16
  223. ↑ Rom 2.29; 4.12; 9.6-8; Gal 3.7 9 29; Fil 3.3
  224. ↑ 2 Cor 1.5; 4.10; 11.23; Gal 5.11; Col 1.24
  225. ↑ 2 Tim 4.22; Filim 25
Adus de la „https://ro.wikisource.org/w/index.php?title=Dumitru_Cornilescu/Biblia_1921/Noul_Testament/Galateni&oldid=130634”