Doina (Ștefan Octavian Iosif)

 

Se tânguiesc
    Tălăngi pe căi,
Și neguri cresc
    Din negre văi,
         Plutind pe munți...
    La făgădău,
    La Vadul-Rău,
    Sus, la răscruci,
    Vin trei haiduci
         Pe cai mărunți...

Grăiesc încet...
    Un scurt popas -
Și spre brădet
    Pornesc la pas
         Cei trei călări...
    Sus, peste plai,
    Tăcutul crai
    Al nopții reci
    Umbrind poteci,
         Se-nalță-n zări...

Și neguri cresc,
    S-anină-n crăngi; -
Se tânguiesc
    Și plâng tălăngi
         Pe căi pustii...
    Se duc uitați
    Cei trei fârtați,
    Săltând în șa,
    Plutind așa,
         Ca trei stafii...

Dar când ajung
    La cotituri,
Un chiot lung
    Din mii de guri
         Dărâmă stânci...
    Haiducii mei
    Doinesc toți trei;
    Și clocotesc,
    Și hohotesc
         Păduri adânci...