Din sufletu-mi...

Sari la navigare Sari la căutare
Din sufletu-mi...
de Veronica Micle


Din sufletu-mi icoana ta
S-o șterg cu lacrimi a voit,
Însă de plâns inima mea
Singură numai s-a zdrobit.

Și-ntocmai cum pe o ruină,
De ploi bătută și de vânt,
O floare pe a ei tulpină
O vezi frumoasă strălucind,



Astfel în sufletu-mi zdrobit
Și cade foc pătruns și ars
Amor și chipul tău slăvit
Neșterse, vii ele-au rămas.