Dimineață de primăvară
Dimineață de primăvară
Început de primăvară. Câmpii,
peste care gâlgâie întâiul astru,
și ramuri palide, mișcându-se-n cer.
Acuma dimineața sărută fereștile.
Spun “viață”… și inima-mi bate deodată,
grăbită ca o pasere plină de spaimă.
Afară, noaptea de mart pălește cu-ncetul,
și arbori și turnuri răsar.
E ziuă și departe m-așteaptă lucrurile
și oamenii, cu-nțelesul lor bogat și tris.
Fiecare va avea în curând o umbră,
întunecată ca cele mai ascunse gânduri, o umbră.
Soarele va striga lumii: “Exiști”…
Și toate vor fi în ziua cuprinzătoare.
Chiar mormintele-n cimitirul de țară
vor fi ca niște mici grădini multicolore.
Lucruri. Voci de femei, aproape cântece.
Ferești deschise. Vrăbii pe-acoperiș. Drapele.
Cineva se ceartă. Lăptarul pune donița jos și zice:
“Bună dimineața, domnișoară Magda!”…
Această lucrare se află în domeniul public deoarece drepturile de autor au expirat. Se aplică în Statele Unite, Canada, Uniunea Europeană și în acele țări cu o limită a drepturilor de autor acoperind întreaga viață a autorului acesteia plus 70 de ani. Traducerile publicate ulterior pot fi supuse drepturilor de autor. |