Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș (ed. a II-a)/Categorii semasiologice

 

1. Polisemantism

Cuvinte cu două sensuri: abțigui, amnar, arie, barșon, bătătură, bățos, capuțan, cărindar, destrăbălat, doici, făt, habă, haznă, ipen, irhă, îmbuca, îmbulzât, județ, ladău, lecui, măhăi, măslad, năbădaie, nădrag, nădușală, olat, opaiț, pașcă, părnăhai, răsunoi, răvaș, sărită, scârbă, șlifără, tăpșancă, tărie, țâpa, urechelniță, vâltoare, vovă, etc.

Cuvinte cu trei sensuri: acolisî, amproor, blid, bortă, carâmb, ciuhă, drug, floșter, găta, gloabă, horcoti, iagăr, îmblăti, însâmbra, jib, lătunoi, lotru, mal, oacheș, ocnă, palțău, pecie, potcă, rod, săcret, sobor, șirincă, șuvar, țăruză, vătăma, zălezi, etc.

Cuvinte cu patru sensuri: acastău, agest, bărc, bâhă, beli, bitang, boacter, brâu, cățel, cheaun, ciudă, colb, găinar, gomoloz, hăt, hâțâi, jurat, mir, nap, odor, poci, porneală, prihod, pup, rujă, săliște, scociorî, slobozî, spurc, stur, șatră, teică, tingă, țârcoti, valău, viță, zălezit, zminti, etc.

Cuvinte cu cinci sensuri: agest, baie, bumb, burduh, capră, cârcel, cioacă, coroană, coscă, cruce, dor, fate, furcă, fuștel, jidovină, moș, năclad, papir, petre, prisacă, spurcăciune, toc, turș, etc.

Cuvinte cu șase sensuri: boșcă, cap, cășiță, cocoș, colac, corn, cunună, foc, podină, rudă, știol, zmeu;

Cuvinte cu șapte sensuri: coș, om, pană;

Cuvinte cu opt sensuri: domn, urs;

Cuvinte cu nouă sensuri: cupă.

2. Omonime

abua¹ “îndemn de a se liniști”, abua² “a legăna, a adormi (pe cineva)”; ai¹ “usturoi”, ai² “ani”; alaș¹ “băutură alcoolică în amestec”, alaș² “schelă de zidărie”; ariniș¹ “pădurice de arini”, ariniș² “teren nisipos”; bistoș¹ “cu certitudine”, bistoș² “ac de siguranță”; bold¹ “ac cu gămălie”, bold2 “prăvălie”; brâncă¹ “mână”, brâncă2 “boală contagioasă, specifică porcilor”; bucium¹ “instrument muzical de suflat”, bucium² “butuc la roata de lemn”; car¹ “vehicul cu tracțiune animal”, car² “insectă care trăiește în lemn”; cășiță¹ “căsuță”, cășiță² “întăritură la marginea apei”; cârti¹ “a petici”, cârti² “a bombăni”; coardă¹ “strună”, coardă² “sabie de lemn”; comânda¹ “a însoți un mort la groapă”, comânda² “a da ordin”; copcă¹ “scoabă folosită pentru fixarea grinzilor”, copcă² “săritură pe care o fac animalele”; corci¹ “corcitură, bastard”, corci² “tufă”; glajă¹ “sticlă, recipient”, glajă² “cureaua cu care se leagă cele două părți mobile ale îmblăciului”; granat¹ “salbă de mărgele”, granat² “plantă erbacee aromatică”; grui¹ “pisc de deal”, grui² “cocor”; hagău¹ “târnăcop”, hagău² “drum, trecătoare”; hir¹ “fir, tulpină”, hir² “veste, știre”; hont¹ “vagonet din lemn”, hont² “movilă de pământ”; mai¹ “lemnul cu care se bat rufele când se spală”, mai² “ficat”; masalău¹ “locul unde dorm vitele”, masalău² “masa de prânz”; măsălar¹ “luna august”, măsălar² “stinghie de lemn de la grapă”; mirioară¹ “miel de un an”, mirioară² “albăstrea”; mirui¹ “a unge cu mir”, mirui² “a obține, a dobândi”; moimă¹ “umflătură dureroasă la gât”, moimă² “maimuță” ; orândă¹ “soartă, ursită”, orândă² “cârciumă rurală”; pădăi¹ “a se găti, a se dichisi”, pădăi² “a se grăbi”; rodină¹ “moștenitor, succesor”, rodină² “rugină (pe cereale)”; roină¹ “teren umed, mlaștină”, roină² “pământ sfărâmicios”; șaică¹ “luntre”, șaică² “gamelă”; ștric¹ “grad alcoholic”, ștric² “funicular”; șut¹ “durata unei zile de lucru a unui miner”, șut² “ciut”; troscot¹ “zgomot, trosnet”, troscot² “iarbă roșie”; ulcior¹ “vas de lut”, ulcior² “bubă la ochi”; zgârci¹ “cartilagiu”, zgârci² “chircit, ghemuit” etc. 1.2.1. Omografe: ciúci¹ “poziția joasă a corpului”, ciucí² “a se ghemui”; tói¹ “ceartă, sfadă”, toí² “a certa, a mustra”.

3. Antonime

adusătură - aruncătură; fârtat - nefârtat; negruț - albineț; ciuntat - neciuntat; ciupăit - neciupăit; hăznuit - nehăznuit; noroc - nenoroc; cornuș - șut; dalb - corb; îmbălțui - desbălțui; îmbumba - desbumba; acăța - descăța; îngădui - desgădui; întrunoca – destrunoca, etc.

4. Paronime

cered ("crez") - ceret ("pădure de ceri"); cioacă ("toiag") - cioaclă ("sanie rudimentară"); ciucă ("pisc, vârf") - ciuclă ("moț"); coarbă ("burghiu") - coardă ("strună"); corfă ("coș pentru evacuarea fumului") - corhă ("coastă de deal"); drob ("bucată de ceva") - drod ("sârmă"); dudău ("cucută") - dugău ("dop"); fitău ("bumbac") - fiteu ("sobă"); habă ("șezătoare") - hadă ("neam, tagmă"); hameș ("nesătul") - hamiș (șiret, perfid"); jib ("tare") - jip ("snop de paie"); lepedeu ("cearceaf") - lepeteu ("roata olarului"); mâzdă ("camătă") - mâzgă ("sevă"); moimă ("umflătură") - moină ("teren nearat"); num ("denumire, nume") - nun ("naș de cununie"); prăbălău ("geambaș") - prădălău ("risipitor"); sălcer ("par pe care se pun oalele") - sălcet ("desiș"); scăpăra ("a produce scântei") - scăpăta ("a asfinți"); șarampău ("dâră, șanț") - șarampou ("barieră"); șutău ("uscător de poame") - șuteu ("brutar"); tindă ("hol") - tintă ("cerneală"); văcăli ("a tencui") - văcări ("a coace pâinea") etc.

5. Sinonime

abor - boare; afumătoare - bujdei; agrate - galiscă („colivie”); aitură - cociune (“piftie”); antal - poloboc (“butoi”); antras - rac (“antrax”); arneu - corfă ("coviltir"); asmă - nădușeală; baie - ocnă ("mină"); batăr - barem ("cel puțin"); bărbânță - putină; bătătură - ocol ("curte"); bâhă - vâlfă ("presimțire"); bâlie - turjan ("tulpina porumbului"); berci - crâncău ("vestitor"); bezer - fodre ("volane la mâneci"); blehar - plevar ("tinichigiu"); borhot - slad - monturi ("fructe fermentate"); bulz - boț ("bulgăre"); caftă - tălpălău ("calapod"); calhău - hagău ("târnăcop"); cărăjea - vâzdoagă ("plantă erbacee decorativă"); ciolhă - fătăciune; clenci - clincer - sărciner; climp - batcă - vârtej ("zăvor"); corompei - baraboi - picioici ("cartofi"); coclauri - hârtoape; spur - măndrâlău ("bastard"); coștei - cotarcă ("coșar"); cucurbătă - ludău ("dovleac"); darac - hecelă; piroșcă - brozbuță ("sarma"); gotcă - trușcă ("curcă"); crucer - grițar ("monedă"); gujdit - gârb ("cocoșat"); hâlboacă - vâltoare; hiriz - sirisău; horăi - fornăi ("a sforăi"); horincar - pălincar - brener; iagăr - ardău ("pădurar"); iezer - tău (lac); jolj - lințoiu ("giulgiu"); joludă - bolfă; orbalț - brâncă ("boală infecțioasă"); pânzătură - șârincă ("batic"); pecuină - mulgare ("oaie cu lapte"); a se poda - a se cunti ("a se obișnui"); policră - ciufulitură ("poreclă"); prazil - fruntar - cunună - călăreț; prescurnicel - pecetar; săcriu - puiuț ("sertar"); spuză - șperlă; stuhăt - sâlhă - znidă ("pădurice"); trinci - țuzlă ("țuica după a doua distilare"); zerme - gândac ("șarpe") etc.