Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș/Stratul latin

 

După victoria armatei romane împotriva dacilor (anul 106) a urmat organizarea provinciei și colonizarea ei cu cetățeni ai imperiului. Nu se poate preciza câți dintre coloniști erau cetățeni romani, "important este că vorbeau, în marea lor majoritate, limba latină, după cum mărturisesc fără echivoc inscripțiile": din aproape 3000 de antroponime prezente în inscripțiile din Dacia, peste 2.200 sunt romano-italice (74%), restul grecești, ilirice, celto-germanice sau traco-dacice (Istoria României, 2007: 58).

Romanii au procedat la un act de civilizare a provinciilor cucerite, prin implementarea tehnicii, a culturii și a justiției romane. S-au construit rețele de drumuri și edificii impunătoare în unele localități. În orașe s-au introdus sisteme de încălzire, aducțiune cu apă, sisteme de canalizare, terme, amfiteatre, băi, temple. De aici prestigiul care a impus limba latină. Se presupune, de asemenea, faptul că decizia împăratului Aurelius Antonius Caracalla, din anul 212, de a acorda cetățenie romană tuturor oamenilor liberi din imperiu, a avut un ecou puternic în provincia dacică.

Fără a proba cu documente, trebuie să fi existat un moment (până în secolul al VI-lea) și un context în care, după "dezgustul care îl inspira odinioară latina", a urmat dorința de a o învăța; ba mai mult, dorința băștinașilor de a se numi urmași ai romanilor, aducă rumâni. E posibil ca valurile migraționiste să fi contribuit la această decizie. Cuvintele aparținând stratului latin au înlocuit majoritatea termenilor din vorbirea curentă (sec. III-VI) transformând practic limba dacică într-un dialect latin (sec. VII-VIII), care se transformă apoi într-o limbă romanică – limba română.

Termeni de origine latină atestați (și conservați) în regionalismele din județul Maramureș (selectiv):

-Gospodărie, casă: mur “zid" (murus); fodoment “temelie" (fundamentum); tindă “hol" (tenda); țâțână “balama" (*titian); undare “a scufunda în apă clocotită" (undare); iță “fir la războiul de țesut" (licia); la “a se spăla" (lavare); leșie “cenușă fiartă în apă" (laxiva); lictar “magiun" (electuarium); fărină “făină" (farina); frâmbie “smoc de lână" (fimbria); furcă (furca); tiară “urzeală" (tela); tort “fir tors" (tortus); turtă “pâine mică" (*turtu); brăcinar “șnur la pantaloni" (braca); bute “butoi" (buttis); scoarță “covor" (scortea); moare “saramură" (muries, muria); cadă "vas" (cada); caier "mănunchi de lână" (*caiulus); căldare "găleată" (caldaria); căuc "linguroi" (caucus);

-Agro-zootehnie: aratru “plug de lemn" (aratrum); ai “usturoi" (al(l)ium); nap “plantă furajeră" (napus); in (linum); junc “bou tânăr" (juvencus); noaten “miel de doi ani" (annotinus); lucrătoriu “plug" (lucubrare); terțău “mior" (tertius); mei (milium); meriză “loc de odihnă" (meridies); staul “târlă" (stabulum); păcurar “păstor" (pecorarius); peminte “pământ" (panimentum); vipt “bucate" (victus); curechi "varză" (colic(c)lus);

-Administrație: jurat “pretor" (juratus); lacrimă “reclamație" (lacrima); lege “judecată" (lex, legis);

-Corpul uman: rărunte “rinichi" (rerunculus); arm “coapsă" (armus); vintre “pântece" (venter); foale “pântece" (follies);

-Botanică: nintă “mentă" (mentha); iască “ciupercă" (esca); vâsc “plantă" (viscum); violă “viorea" (viola); volbură “plantă" (*volvula); calce "plantă" (calx);

-Altele: jemănar “geamăn" (geminus); june “tânăr" (juvenis); zău “jurământ" (dues); nat “individ, om persoană" (natus); nănaș (nunas, nun); nea “zăpadă" (nex, nivis); num “denumire, nume" (nomen); lingoare “tifos" (languor); vad “trecătoare" (vadum); vătăma “a strica" (victimare); vână “filon" (vena); vergură “virgină" (virgo, virginis); vie “a trăi" (vivere); viță “neam" (vitea); fapt “farmec, vrajă" (factum); farmec “vrajă" (pharmecum); fur “hoț" (fur); demnicat “sfărâmat" (*demicare); a derege “a curăța" (dirigere); a răora “a stropi cu apă" (rorare); bor “vânt puternic" (Boreas); mas “rămas, popas" (maneo; manere); măiastru “năzdrăvan" (magister); miază “mijloc" (media); mund “lume; pământ" (mundus); saț “saturație" (satium); săcret “pustiu" (secretus); muncel “deal" (monticellus); agest “îngrămădire de pietriș“ (aggestum), etc.