Descântec de șopârlariță

Descântec de șopârlariță

Dacă omul are nădușeli și-l strânge la grumaz, și de-abia poate răsufla, atunci zicem că-i beteag de șopârlariță. Luăm puțină unsoare de porc și începem a zice:
Nouă fete, nouă babe
Și un șopârlariț;
Opt fete, opt babe
Și un șopârlariț;
…………………
Nici o fată, nici o babă,
Nici un șopârlariț.
Cu unsoare îl ungem la grumaz și-l legăm cu o băndură…

• culegător: Ion Bârlea,
  
• de la Parasca Meiuș, 60 ani, Ieud;
  
• în Literatura populară…, 1968 (1924), II, p. 379-380, t. 35.
  

Luăm miere de stup sau dacă nu-i la îndemână e bună și miere albă și zicem:
Șopârlariță lungariță,
Fugi de la Ion.
Să mergem, să fugim,
Că iese neagra tomoiaga,
De sub pat,
De sub hat
Și ți-a tăia vinele
ȘI ț-a săca rădăcinile
În grumaz nu prinde,
Vița nu întinde.
…………………
Ion să rămână
Curat și luminat.

• culegător: Ion Bârlea, 1968, II, p. 381-382
  
• șopârlariță - difterie;
  
• băndură - năframă, bandaj.