Dedicația Psaltirei românești, tipărită la București, în anul 1694

 

Blagocestivului, prealuminatului și preaslăvitului domn și oblăduitoriu a toată provoslavnica Țara Rumânească, bunului și creștinului Ioan Costandin Băsărabă voevod și al mieu de bine făcătoriu și milostiv stăpân, cu plecăciune metanie făcând, de la Dumnezeu toată buna fericire poftesc.

Toată zidirea văzută și nevăzută, cuvântătoare și necuvântătoare, câtă s-au făcut de cea adâncă a lui Dumnezău înțelepciune, înălțate și luminate doamne, caréși după firea sa, siléște de-și arată slujba și lucrarea ei, după cum i s-au poruncit. Stihiile ca niște întâe pricini îndeamnă pre toate chipurile neamurilor, de-și dau roada sa la vrémea lor.

Iară mai vârtos de toate, fericita și mai aleasa și cuvântătoarea zidire, omul, siléște de aduce nu numai un féliu de roadă, ce foarte multe câte trupești, iară mai multe sufletești, de vréme ce și el de doao s-au zidit, adecă den suflet și den trup. Și toate pentru el s-au făcut și i s-au dat aciastă simțitoare lume cu toată frumuséțea ei, ca o grădină cu multe féliuri de flori, ca să-și aleagă céle de folos, să se împodobească trupéște. Și i s-au dat și lumea cea de sus den suflarea dumnezăiască, den carea, cât va vrea, să-și înfrumusețéze icoana cea sufletească și cât va putea să o asémene cu chipul icoanei ziditoriului său.

Și măcar că mulți den neamul omenesc au alergat mai vârtos după céle trupești, cu carele s-au și înșălat și den calea adevărului s-au rătăcit, iară câți mai vârtos céle sufletești au iubit, și pre pământ s-au cinstit, și în ceriu viață vécinică au dobândit.

Dentru carii și măriia-ta, blagocistive doamne, te-ai ales foarte den tot sufletul râvnitoriu dumnezăeștilor fapte, și te nevoești cu toată osârdiia de aduci multe féluri de roduri sufletești, pentru ca să aibă preavoslavnicul tău nărod să se adape sufletéște. Iară mai vârtos de toate, precum zice acest fericit David, ai iubit podoaba casii lui Dumnezău, care iaste sfânta bisérică. Și măcar că și cu alte daruri multe o înfrumusețezi, iară cu cuvântătoarea podoabă, adecă cu sfintele și de Duhul Sfânt grăitele Scripturi, cu mult mai vârtos decât toți cei mai de nainte o ai rodit, care lucru arată aiave blagocistiva dragoste ce ai cătră toți pravoslavnicii. Pentru aciasta, pre lângă célélalte multe și de folos cărți ce s-au dat în tipariu, iubit-ai și ai ales și aciastă de Duh Sfânt pren rostul fericitului David suflată cântare, carea să numește de opște Psaltire.

Pre carea, vrând cineva să o laude, să ia pildă de pre alte preste fire lucruri ale Sfântului Duh, și să ia seama voroavelor ce au toți Psalomii ei; și așa poate cunoaște ce féliu de laude i să cuvine. Că văzând măriia-ta folosul sufletesc ce iaste ascuns într-însa, și măcar de au fost și de alții mai denainte în multe féliuri tipărită, iară acum mai cu multă osârdie o ai scos la lumină și o ai împodobit mai vârtos décât alții; adecă tălmăcită chiar în limba rumânească și pentru toate cathizmele cu tropare și cu molitve de rugăciune pentru mai mult folosul și înțelesul celor ce vor ceti.

Și mi-ai poruncit măria-ta de o am tipărit cu toată cheltuiala măriei-tale, ca să să împarță în har pravoslvnicilor creștini, carii toți împreună datori să fie a ruga pre atotputérnecul Dumnezău pentru viața, întărirea și toată fericirea măriei-tale, păzindu-te bine a otcârmui tot norodul cât de la Dumnezău măriei-tale crezut și dat iaste a-l stăpâniré, și să poți înmulți și întări pravoslaviia, ca și marele Costandin, cu carele împreună să ți să dăruiască și cununa slavii întru împărăția lui Dumnezău. Amin.

Al măriei-tale mai mic rugătoriu smeritul întru ieromonahi Anthim Ivireanul, tipograful.