De iubești…
De iubești, varsă-n furnalul iertării
pelin de suferință din răni și amintiri,
mai tare roade rana răzbunării–
dar sufletul se logodește în iubiri.
De iubești, toarce firele de sfinte,
caierul de gânduri e-n rod ca un pântec,
zefirul de seara lasă-l s-aprindă
vâltori de maci pe buze și în cântec.
De iubești, așază pe cerul iubirii
luceferi din tine și doruri celeste,
fie-ți scriptura nădejdea împlinirii –
în sanctuar de frunze, o toamnă mai este.
|
Această lucrare a fost eliberată în domeniul public de către deținătorul drepturilor de autor. |