De ce nu-mi vii

Jump to navigation Jump to search
De ce nu-mi vii
de Mihai Eminescu


<poem>Vezi, rîndunelele se duc, Se scutur frunzele de nuc, S-așează bruma peste vii — De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii?

O, vino iar în al meu braț, Să te privesc cu mult nesaț, Să razim dulce capul meu De sînul tău, de sînul tău!

Ți-aduci aminte cum pe-atunci Cînd ne plimbam prin văi și lunci, Te ridicam de subsuori De-atîtea ori, de-atîtea ori!

În lumea asta sunt femei Cu ochi ce izvorăsc scîntei… Dar, oricît ele sunt de sus, Ca tine nu-s, ca tine nu-s!

Căci tu înseninezi mereu Viața sufletului meu, Mai mîndră decît orice stea, Iubita mea, iubita mea!

Tîrzie toamnă e acum, Se scutur frunzele pe drum, Și lanurile sunt pustii… De ce nu-mi vii, de ce nu-mi vii?