Chipul poeziei

Jump to navigation Jump to search
Chipul poeziei
de Alexandru Macedonski


    Când eu treceam cântând pe vale,
    Cântând și surâzând,
    Adeseori mi-ieșea în cale
    Un chip ceresc și blând.
    Îmi surâdea cu-nduioșare
    Cel chip de mic copil
    Și-mi lumina a mea cărare
    Sub soarele d-april!
    D-atunci adeseori în viață
    Cel chip l-am revăzut,
    Dar întristat într-a lui față
    Și-n reverii căzut...
    Ursita-mi fu fără-ndurare...
    Îi cer însă umil
    Ca să expir într-o cântare
    Sub soarele d-april.