Carnet high-life

 

Un ziar de provincie face darea de seamă a unei „mici serate dansante" din localitate.

Reproducem câteva din șirurile și impresiunile confratelui nostru:

„Printre valurile legănătoare și dulce ale primului accent de vals am putut distinge:

...Doamna E..., o andaluză absolut inconcurabilă, briliantă și fermecătoare;

Doamna C... prea gentilă;

Doamna N... o tânără și interesată aparițiune în roș..."

(Așa de tânără și interesată... păcat!)

Apoi „din buchetul de domnișoare":

„D-șoara G... candidă ca Steluța lui Alecsandri și splendidă ca Luceafărul lui Eminescu (ce cumul!) purta o prea frumoasă toaletă bleu..."

Daca domnișoara N... ar fi fost ceea ce se zice în franțuzește, în termeni high-life, cuiul seratei — s-ar fi putut spune că a fost un cui de bleau.

„D-șoara N... sublimă ca «gândirea unui împărat poet»;

D-șoara D... visătoare și poetică ca o prea frumoasă zi de mai în negru."

O zi de mai visătoare în negru trebuie să fie în adevăr foarte poetică. Ș-apoi, după atâtea minuni, să nu zici că presa este a patra putere în orice stat!