Capitulația din 1529

Capitulația de la 1529 între Petru Rareș și Soliman I Legislatorul

Art. 1. Sultanul recunoaște că Moldova a oferit de bună voie și fără rezistență făgăduială de supunere față de Imperiul otoman.

Art. 2. Nația moldovenească se va bucura, la fel ca în vechime, de toate libertățile, fără nici o molestare și fără ca Poarta otomană să poată pune nici o piedică în această privință. Legile, datinile și obiceiurile, drepturile și prerogativele acestei țări vor fi în veci inviolabile.

Art. 3. Domnitorii vor exercita liber stăpânirea lor asupra țării, ca în trecut, fără ca Poarta să se poată amesteca în aceasta în nici un fel, direct sau indirect.

Art. 4. Poarta nu se va amesteca, de asemenea, în nici o cauză sau diferend între particulari, ci domnitorul, cu adunarea sa, va fi cel care va trebui să judece; în nici un caz Poarta nu va putea pune în această privință vreo piedică oarecare, fie ea directă sau indirectă.

Art. 5. Hotarele Moldovei vor fi păstrate intacte în întreagă lor întindere.

Art. 6. Exercitarea cultului musulman este interzisă pe întregul teritoriu moldovenesc.

Art. 7. Nici un musulman nu va putea avea în Moldova, cu titlu de proprietate, nici pământ, nici casă, nici prăvălie; el nu va putea nici să stea în țară pentru afaceri negustorești decât atâta timp cât va fi autorizat de către domn.

Art. 8. Comerțul Moldovei va fi deschis tuturor națiilor comerciale. Totuși turcii vor avea preferință asupra tuturor națiilor pentru cumpărarea produselor țării, pe care le vor negocia prin bună învoială în porturile de la Galați, Ismail și Chilia; dar ei nu vor putea pătrunde mai departe în interiorul țării, fără o autorizatie expresă din partea domnitorului.

Art. 9. Moldovei i se păstrează titlul de țară independentă; el va fi reprodus în toate actele scrise ce-i va adresa Poarta otomană domnitorului.

Art. 10. Turcii pe care îi va trimite Poarta cu hârtii pe adresa domnitorului nu vor trece Dunărea; ei se vor opri pe malul opus al fluviului, transmițând depeșele lor guvernatorului de la Galați, care va face să parvină domnitorului și va transmite la fel răspunsurile acestuia curierului Sublimei Porți.

Art. 11. Domnitorii Moldovei vor fi aleși de către diferite clase ale populației țării. Alegerea va fi recunoscută de către Poartă fără ca ea să se poată amesteca în aceasta, să numească un domn, să ridice cea mai neînsemnată greutate sau cea mai mică piedică în această privință.

Art. 12. Țara va fi apărată de către Poarta otomană în orice împrejurare în care nația moldovenească ar cere sprijinul sau ajutorul ei.

Art. 13. În schimbul tuturor acestor avantaje, nația moldovenească nu va da Porții otomane decât un dar anual de 4.000 ducați.

Bibliografie

• Nicu Ilie, Codrul, frate (...) cu românul, Cultura, nr. 181, 10 iulie 2008.