Capitulația din 1460 de la Adrianopol

Capitulația de la 1460 semnată la Adrianopol între Vlad Voievod Țepeș și Mahomed II Cuceritorul

Art. 1. Sultanul consimte și se angajează, pentru el însuși și pentru urmașii săi, să protejeze Valahia și s-o apere contra oricărui inamic, fără a pretinde altceva decât supremația asupra suveranității acestui principat, ai cărui voievozi vor fi obligați să plătească Sublimei Porți un tribut de 10.000 piaștri.

Art. 2. Sublima Poartă nu va avea nici un amestec în administrația locală a zisului principat și nu va fi permis nici unui turc să meargă în Valahia fără un motiv evident.

Art. 3. În fiecare an, un trimis al Sublimei Porți va pleca în Valahia pentru a primi tributul și la întoarcerea sa va fi însoțit de către un reprezentant al voievodului până la Giurgiu, pe Dunăre, unde va fi numărată încă o dată suma predată și se va da a doua chitanță; iar după ce va fi transportată pe celălalt mal al Dunării, Valahia nu va mai fi responsabilă, orice accident s-ar putea produce.

Art. 4. Voievozii vor continua să fie aleși de Arhiepiscop, episcopi și boieri, iar alegerea va fi recunoscută de Poartă.

Art. 5. Nația valahă va continua să se bucure de libera exercitare a propriilor sale legi, iar voievozii vor avea dreptul de viață și moarte asupra supușilor lor, ca și acela de a face pace sau război, fără a fi supuși la nici o responsabilitate față de Sublima Poartă.

Art. 6. Toți creștinii care, îmbrățișând o dată credința musulmană, s-ar duce în Valahia și ar reveni acolo la religia creștină, nu vor putea fi reclamați de către nici o autoritate otomană.

Art. 7. Supușii valahi care ar avea ocazie să meargă prin ce parte a posesiunilor otomane nu vor putea fi fortați să plătească haraciul sau taxa de capitație la care sunt supuși locuitorii creștini.

Art. 8. Dacă vreun turc are un proces în Valahia cu un supus al acestei țări, cauza va fi ascultată și judecată de către Divanul valah, în conformitate cu legile locale.

Art. 9. Toți negustorii turci, plecați în acest principat pentru a vinde sau cumpăra acolo mărfuri, vor trebui să aducă la cunoștința autorităților locale timpul ce trebuie să stea acolo și vor trebui să plece la expirarea timpului.

Art. 10. Nici un otoman nu este autorizat să ducă cu el unul sau mai mulți servitori născuți în Valahia, de orice sex ar fi ei; și nu va exista niciodată nici o moschee în nici o parte a teritoriului valah.

Art. 11. Sublima Poartă promite să nu elibereze niciodată un firman la cererea unui supus valah, pentru afacerile sale din Valahia, de orice natură ar putea fi ele, și nu-și arogă niciodată dreptul de a chema un supus valah la Constantinopol sau în orice parte a posesiunilor otomane, sub orice pretext ar putea să fie.

Bibliografie

• Nicu Ilie, Codrul, frate (...) cu românul, Cultura, nr. 181, 10 iulie 2008.