Cîntărețul de stradă

Jump to navigation Jump to search
Cîntărețul de stradă
de Traian Demetrescu


Într-un oraș, din întîmplare,
Venise-un cîntăreț de stradă,
Și dintr-o țiteră duioasă
Cînta această serenadă:
„Iubiți-vă! viața trece
Ca adierea unei seri;
În inimile iubitoare
E cald, senin, — sînt primăveri!”

Atunci, băcanii auzindu-l,
L-au dat afară din oraș;
Iar unul dintre ei rostit-a:
„Pe legea mea! e un pungaș!
Lîngă teșghele, toată ziua,
Ca vai de lume ne trudim,
Să strîngem ban cu ban, grămadă, -
Noi n-avem vreme să iubim!”
 
Femeile au plîns de mila
Acelui cîntăreț gonit;
Căci inimile lor duioase
La viersul lui s-au încălzit...
Și s-au rugat să-l readucă,
Să-i dea un ban, un adăpost;
E zdrențuros, e mort de foame
Și e străin! — dar chip n-a fost!

În inimile tineri însă
Rămas-a cîntecul neșters...
Și după cum aud pe unii
Cam astfel treburile-au mers:
Băcanii-au strîns-n toată viața
Ban lîngă ban, cu mare preț;
Pe cînd nevestele urmat-au
Povața-acelui cîntăreț.