Sari la conținut

Cîmpiei

3082CîmpieiȘtefan Octavian Iosif


Ca ciocîrliei ce-n văzduhuri
Spre soare ciripind se pierde,
Tot astfel sufletul îmi crește
Cînd te revăd, cîmpie verde !

În sfînta ta singurătate
De cîte ori n-am rătăcit,
Și-am adormit în iarba-ți-naltă,
Sub cerul tău nemărginit !...