Cântecelor mele

Jump to navigation Jump to search
Cântecelor mele
de Maria Cunțan
apărută în revista Luceafărul, Sibiu, 16 noiembrie 1910, anul IX, No. 22, pag. 535


Cântecele mele, vise
Rătăcite pe pământ,
Căile vă sunt deschise...
Bate-al primăverii vânt.

Lacrămi grele, chinuri crunte
Fie-vă de lume drag;
Unde ve-ți găsi sub munte
O copilă stând în prag,

Descifrând o carte mare
Când lumina-a sării stea,
Coboriți-vă din zare
Și v-apropiați de ea.

Dac-o fi de voi să-i placă
S-o luați cântece-n sbor,
Și la curtea mea săracă
S'o aduceți ca pe-un nor.

Din povestea mea pribeagă
Să-i cântați ce-o fi senin,
După ce v-a ști-o 'ntreagă
Așteptați-mă că vin;

Să deschid lada uitată
Tremurând să scot din ea,
Ce mi-a fost mai scump odată
Ce-am pierdut: iubirea ta.