Cântecele lui Ștefan Vodă

Jump to navigation Jump to search
Ștefan, Ștefan, Domn cel mare
de [[Autor:{{{autor}}}|{{{autor}}}]]
Poezie populară culeasă de Vasile Alecsandri


Ștefan, Ștefan, Domn cel mare
Seamăn pe lume nu are
Decât numai mândrul soare!
Din Suceava când el sare,
Pune pieptul la hotare
Ca un zid de apărare!
Brațul lui fără-ncetare
Bate hoardele tătare,
Bate cetele maghiare,
Bate leși din fuga mare,
Bate turci pe zmei călare
Și-i scutește de-ngropare.
Lumea-ntreagă stă-n mirare,
Țara-i mică, țara-i tare
Și dușmanul spor nu are.
A L T U L
Ștefan, Ștefan, Domn cel mare,
În Suceava cuibu-și are
Ca un șoim voinic și tare.
Din Suceava când el sare
Zi și noapte, de călare,
Se bate-n patru hotare.
Pe tătari îi căsăpește,
Pe unguri îi pârjolește,[1]
Și pe turci îi risipește.
Iar pe leși cu chica tare[2]
Îi avântă-n spânzurare,
Și-i înjugă ca să are![3]

Note[modifică]

  1. Pe unguri îi pârjolește. Aluzie la bătălia de la Baia, unde o mulțime de unguri au pierit în focul acelui oraș.
  2. Iar pe leși cu chica tare
    Îi avânta-n spânzurare.
    Într-una din năvălirile leșilor în Moldova, Ștefan Vodă i-a surprins într-un codru, și pe câți din ei a robit i-a spânzurat de păr în copaci. După acea nenorocită expediție, regele polon, întorcându-se în țara lui, a dat un decret poruncind ca toți leșii să poarte chica scurtă. (Tradiție).
  3. :Cântecele lui Ștefan Vodă
    Și-i înjugă ca să are.
    Aluzie la Dumbrava Roșie ce a fost arată de leși înjugați la plug și semănată apoi cu ghindă.

vasile alecsandri