Câmpul libertății
| Câmpul libertății de Ștefan Octavian Iosif |
Un zvon din sat în sat străbate
Și dă poporului curaj
El pleacă-n valuri tulburate
Și se îndreaptă către Blaj.
Sunt preoți și mireni, cu toții
Mânați de-același ideal —
În fruntea tuturora moții,
Mândria mândrului Ardeal
Ei simt că-ntâia oară-i leagă
Un dor adânc de neam înterg,
Aleargă toți să-l înțeleagă —
Și căt de bine-l înțeleg!
Căci bat cincizeci de mii de piepturi,
Și-n ele inimi românești
Cari strigă: „Libertate! Drepturi
Pe plaiurile strămoșești!...”
O, sfântă zi de sărbătoare!
Popor voinic din văi și lunci,
Te-om mai vedea odată oare
Precum te-ai arătat atunci?
Povestea vremii ne învață
Că orice rană are leac,
Dar o-ntâmplare-așa măreață