Blestem (Octavian Goga)

 

Noi nu ne-am îngropat iubirea
Într-un întins adânc de apă,
Nici în pământ n-am coborât-o...
- Iubirea noastră n-are groapă...

Prea ne-a-nfrățit cu nenorocul
Și prea ne-a fost nemilostivă,
Ca doi tâlhari în miez-de-noapte
Ne-o schingiuirăm deopotrivă.

Părea că printre nouri negri
Spre iad s-a fost deschis o poarta,
Când brațe roșii de văpaie
Ne-ncolăceau frumoasa moartă.

Pe rug ni s-a topit în flăcări
Și ca să nu învie iară,
I-am spulberat în vânt cenușa
În largul drumului de țară...

De-atunci blestemul ei ne paște
Veninul nu mai vrea să-i moară:
Pe veci din praful de pe uliți
Ne otrăvește-a doua oară...