Biserica Ortodoxă Română osândește Francmasoneria ca doctrină, ca organizație și ca metodă de lucru ocultă

Jump to navigation Jump to search

B.O.R. si francmasoneria


Temei Nr. 785/1937. I.P.S. Mitropolit Nicolae al Ardealului, dă citire referatului cu studiul asupra francmasoneriei, ce i s-a cerut de Sf. Sinod incă din anul 1934.

Sfântul Sinod insusindu-si concluziile din referat hotărăste:

I. Biserica osândeste Francmasoneria ca doctrină, ca organizatie si ca metodă de lucru ocultă si in special pentru următoarele motive:

1. Francmasoneria invată pe adeptii ei să renunte la orice credintă si adevăr revelat de Dumnezeu, indemnându-i să admită numai ceea ce descoperă cu ratiunea lor. Ea propagă astfel necredinta si lupta impotriva crestinismului ale cărui invătături sunt revelate de Dumnezeu. Vânând pe cât mai multi intelectuali să si-i facă membri si obisnuindu-i pe acestia să renunte la credinta crestină, Francmasoneria ii rupe de la Biserică, si având in vedere influenta insemnată ce o au intelectualii asupra poporului, e de asteptat ca necredinta să se intindă asupra unor cercuri tot mai largi. In fata propagandei anticrestine a acestei organizatii, Biserica trebuie să răspundă cu o contrapropagandă.

2. Francmasoneria propagă o conceptie despre lume panteist-naturalistă, reprobând ideea unui Dumnezeu personal deosebit de lume si ideea omului ca persoană, deosebită, destinat nemuririi.

3. Din rationalismul si naturalismul său, Francmasoneria deduce in mod consecvent o morala pur laică, un invătământ laic, reprobând orice principiu moral „heteronom” si orice educatie ce rezultă din credinta religioasă si din destinatia omului la o viată spirituală eternă. Materialismul si oportunismul cel cras in toate actiunile omului, este concluzia necesară din premisele Francmasoneriei.

4. In lojile francmasone se adună la un loc evreii si crestinii si Francmasoneria sustine că numai cei ce se adună in lojile ei cunosc adevărul si se inaltă deasupra celorlalti oameni. Aceasta insemnează că crestinismul nu dă nici un avantaj in ce priveste cunoasterea adevărului si dobândirea mântuirii membrilor săi. Biserica nu poate privi impasibilă cum tocmai dusmanii de moarte ai lui Hristos să fie considerati intr-o situatie superioară crestinilor din punct de vedere al cunoasterii adevărurilor celor mai inalte si al mântuirii.

5. Francmasoneria practică un cult asemănător celui al misterelor precrestine. Chiar dacă unii adepti nu dau nici o insemnătate acestui cult se vor găsi multe spirite mai naive asupra cărora acest cult să exercite o oarecare fortă quasi-religioasă. In orice caz prin acest cult Francmasoneria vrea să se substitue oricărei alte religii, deci si crestinismului.

In afară de motivele acestea de ordin religios Biserica mai are in considerare si motive de ordin social când intreprinde actiunea sa contra Francmasoneriei.

6. Francmasoneria este un ferment de continuă si subversivă subminare a ordinei sociale prin aceea că isi face din functionarii Statului, din ofiteri, unelte subordonate altei autorităti pământesti decât aceleia care reprezintă ordinea stabilită vizibil. Ii face unelte in mâna unor factori nestiuti incă nici de ei, având să lupte pentru idei si scopuri politice ce nu le cunosc. E o luptă nesinceră, pe la spate; niciodată nu există sigurantă in viata Statului si in ordinea stabilită. E o luptă ce ia in sprijinul ei minciuna si intunerecul. Impotriva jurământului crestinesc pe care acei functionari l-au prestat Statului, ei dau un jurământ păgânesc.

7. Francmasoneria luptă impotriva legii naturale, voite de Dumnezeu, conform căreia omenirea e compusă din natiuni. Biserica Ortodoxă care a cultivat totdeauna specificul spiritual al natiunilor si le-a ajutat să-si dobândească libertatea si să-si mentină fiinta primejduită de asupritori, nu admite această luptă pentru exterminarea varietătii spirituale din sânul omenirii.

Măsurile cele mai eficace ce are să le ia Biserica impotriva acestui dusman al lui Dumnezeu, al ordinei social-morale si al natiunei, sunt următoarele:

1. O actiune persistenta publicistică si orală de demascare a scopurilor si a activitătii nefaste a acestei organizatii;

2. Indemnarea intelectualilor români, care se dovedesc a face parte din loji, să le părăsească. In caz contrar, «Frătia Ortodoxă Română» extinsă pe toată tara va fi indemnată să izoleze pe cei ce preferă să rămână in loji.

Biserica le va refuza la moarte slujba inmormântării, in caz că până atunci nu se căiesc.

De asemenea, le va refuza prezenta ca membri in corporatiile bisericesti.

3. Preotimea va invăta poporul ce scopuri urmăreste acela care e francmason si-1 va sfătui să se ferească si să nu dea votul candidatilor ce apartin lojilor.

4. Sf. Sinod acompaniat de toate corporatiunile bisericesti si asociatiile religioase se va strădui să convingă Guvernul si Corpurile legiuitoare să aducă o lege pentru desfiintarea acestei organizatii oculte. In caz că Guvernul nu o va face, Sfântul Sinod se va ingriji să fie adusa o astfel de lege din initiativa parlamentară.»

II. Intreg referatul impreună cu concluziile se va tipări in brosură prin Consiliul Central Bisericesc si se va intrebuinta ca mijloc de propagandă impotriva francmasoneriei.


I.P.S. Patriarh prezintă declaratia făcută in fata Sa, a delegatilor lojei francmasone nationale in frunte cu d-l Pangal, prin care aduc la cunostintă că aceste loji se autodizolvă, spre a nu fi confundate cu Loja Marelui Orient si spre a nu se crede că este impotriva culturii sentimentelor monarhice, nationale si crestine. El — d. Pangal — in numele delegatilor declară că toti membrii lojelor francmasone nationale sunt buni fii ai Bisericii Ortodoxe.

Sf. Sinod ia act cu satisfactie de declaratia d-lui Ion Pangal si a celorlalti conducători ai masoneriei nationale române, cetită in ziua de 25 Februarie a.c. in fata I.P.S. Patriarh Miron, prin care anuntă că aceasta organizatie se autodizolvă. Este prin urmare de sine inteles că hotărârea Sf. Sinod privitoare la masonerie nu se poate referi la lojile care s-au dizolvat si prin urmare nu mai există.

La orele 13 I.P.S. Patriarh, ridică sedinta, prorogând Sf. Sinod pentru data de 29 Martie a.c., orele 10 dimineata.

PRESEDINTE,

(ss) MIRON

Secretar,

(ss) † GALACTION CRAIOVEANU