Biblia/Vechiul Testament/Numerii/Capitolul 15

←←Capitolul 14 Biblia de [[Autor:{{{autor}}}|{{{autor}}}]]
(Vechiul Testament, Numerii, Capitolul 15)
Capitolul 16→→


  1. În vremea aceea a grăit Domnul cu Moise și a zis:
  2. „Vorbește fiilor lui Israel și le spune: Când veți intra în pământul vostru de locuit, pe care Eu îl voi da vouă,
  3. Și când veți face jertfe Domnului din oi sau din boi, ardere de tot, sau jertfă de făgăduință sau de bună voie, sau când veți face la sărbătorile voastre mireasmă plăcută Domnului,
  4. Atunci cel ce aduce darul său Domnului să aducă jertfă de pâine a zecea parte de efă de făină de grâu curată, amestecată cu un sfert de hin de untdelemn,
  5. Și vin pentru turnare, a patra parte de hin la ardere de tot sau la jertfa de făgăduință, la fiecare miel va face la fel întru miros bine-plăcut Domnului.
  6. Iar când veți aduce berbec, adu jertfă de pâine două zecimi de efă de făină de grâu curată, amestecată cu a treia parte de hin de untdelemn;
  7. Și vin de turnare să aduci a treia parte de hin, întru miros de bună mireasmă Domnului.
  8. Dacă aduceți junc, ardere de tot, sau jertfă de făgăduință, sau jertfă de împăcare,
  9. Atunci cu juncul să aduci prinos de pâine trei zecimi de efă de făină de grâu, amestecată cu jumătate de hin de untdelemn.
  10. Și vin pentru turnare, jumătate de hin la jertfă, întru miros de bună mireasmă Domnului.
  11. Așa să faci totdeauna, când aduci junc sau berbec, miel sau capră,
  12. După numărul jertfelor pe care le faceți; așa să aduceți la fiecare, după numărul lor.
  13. Tot băștinașul să facă așa când aduce jertfe de acestea întru mireasmă plăcută Domnului.
  14. De va trăi însă printre voi în pământul vostru un străin și ar fi între voi din neam în neam, și va voi să aducă jertfă pentru miros plăcut Domnului, să facă așa cum faceți voi.
  15. Pentru voi obștea Domnului și pentru străinul care locuiește între voi, o singură lege să fie, lege veșnică din neam în neam. Cum sunteți voi așa să fie și străinul înaintea Domnului.
  16. O singură lege și aceleași drepturi să fie pentru voi și pentru străinul care locuiește la voi”.
  17. Și a grăit Domnul cu Moise și a zis:
  18. „Vorbește fiilor lui Israel și le spune: Când veți intra în pământul în care vă duc,
  19. Și veți mânca pâinea țării aceleia, să înălțați prinos Domnului.
  20. Pârgă din aluatul vostru să înălțați dar Domnului o azimă; dar s-o înălțați așa ca prinosul din arie;
  21. Pârgă din aluatul vostru să înălțați dar Domnului din neam în neam.
  22. Dacă însă veți greși din neștiință și nu veți împlini toate poruncile acestea, pe care le-a rostit Domnul lui Moise,
  23. Și tot ce v-a poruncit Domnul prin Moise din ziua în care a început Domnul a vă porunci,
  24. Dacă greșeala e din nebăgarea de seamă a obștii, atunci toată obștea să aducă din cireadă un junc fără meteahnă, ardere de tot, întru miros bineplăcut Domnului, cu dar de pâine, cu turnarea lui după rânduială, și din turma de capre, un țap ca jertfă pentru păcat
  25. Și se va ruga preotul pentru toată obștea fiilor lui Israel și li se va ierta, căci aceasta a fost greșeală și ei au adus darul lor Domnului și jertfă pentru păcatul lor înaintea Domnului, pentru greșeala lor.
  26. Atunci se va ierta întregii obști a fiilor lui Israel și străinului care trăiește între ei, pentru că tot poporul a făcut aceasta din neștiință.
  27. Dacă vreun suflet a greșit din neștiință, să aducă o capră de un an jertfă pentru păcat
  28. Și se va ruga preotul pentru sufletul care a făcut păcat din neștiință înaintea Domnului și va afla milă și i se va ierta.
  29. Și pentru băștinașul din Israel și pentru străinul care trăiește între voi, o singură lege să fie când cineva va păcătui din neștiință.
  30. Iar dacă cineva dintre băștinași sau dintre străini va face ceva din îndrăzneală, acela hulește pe Domnul și sufletul lui se va stârpi din poporul său,
  31. Căci a disprețuit cuvântul Domnului și a călcat poruncile Lui; să se stârpească sufletul acela și păcatul lui va fi asupra lui”.
  32. Când se aflau fiii lui Israel în pustiu, au găsit un om adunând lemne în ziua odihnei;
  33. Și cei ce l-au găsit adunând lemne în ziua odihnei l-au adus la Moise și Aaron și la toată obștea fiilor lui Israel;
  34. Și l-au pus sub pază, pentru că nu era încă hotărât ce să facă cu el.
  35. Atunci a zis Domnul către Moise: „Omul acesta să moară; să fie ucis cu pietre de către toată obștea fiilor lui Israel, afară din tabără!”
  36. L-au scos deci toată obștea fiilor lui Israel afară din tabără și l-au ucis cu pietre toată obștea, afară din tabără, cum poruncise Domnul lui Moise.
  37. Și a grăit Domnul cu Moise și a zis:
  38. „Vorbește fiilor lui Israel și le spune să-și facă ciucuri la poalele hainelor lor, din neam în neam, și pe deasupra ciucurilor de la poalele hainelor lor să pună un șiret de mătase violetă.
  39. Ciucurii aceștia să fie ca, uitându-vă la ei, să vă aduceți aminte de toate poruncile Domnului și să le împliniți și să nu umblați după inima voastră și după ochii voștri care vă îndeamnă la desfrânare;
  40. Ca să vă aduceți aminte și să pliniți toate poruncile Mele și să fiți sfinți înaintea Dumnezeului vostru.
  41. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru, Care v-am scos din pământul Egiptului, ca să fiu Dumnezeul vostru. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru”.


▲ Începutul paginii.