Biblia/Vechiul Testament/Facerea/Capitolul 33

←←Capitolul 32 Biblia de [[Autor:{{{autor}}}|{{{autor}}}]]
(Vechiul Testament, Facerea, Capitolul 33)
Capitolul 34→→


  1. Atunci, ridicându-și ochii, Iacov a văzut pe Isav, fratele său, venind cu cei patru sute de oameni. Și a împărțit Iacov copiii Liei și ai Rahilei și ai celor două roabe.
  2. Și a pus pe cele două roabe cu copiii lor înainte; apoi după ei a pus pe Lia cu copiii ei și la urmă a pus pe Rahila și pe Iosif;
  3. Iar el mergea în fruntea lor și, apropiindu-se de fratele său, i s-a închinat de șapte ori până la pământ.
  4. Isav însă a alergat în întâmpinarea lui și l-a îmbrățișat și, cuprinzându-i grumazul, l-a sărutat și au plâns amândoi.
  5. Apoi, ridicându-și ochii și văzând femeile și copiii, Isav a zis: „Cine sunt aceștia?” Zis-a Iacov: „Copiii cu care a miluit Dumnezeu pe robul tău!”
  6. Deci, s-au apropiat întâi roabele cu copiii lor și s-au închinat.
  7. Apoi a venit Lia cu copiii ei și s-au închinat, iar la urmă au venit și s-au închinat și Rahila cu Iosif.
  8. Zis-a Isav: „Ce sunt acele turme, pe care le-am întâlnit?” Iar Iacov a răspuns: „Ca să afle robul tău bunăvoință înaintea domnului meu”.
  9. Atunci Isav a zis: „Am și eu multe, frate; ține-ți ale tale pentru tine!”
  10. Iacov însă a zis: „De am aflat bunăvoință înaintea ta, primește darurile din mâinile mele, căci, când am văzut fața ta, parcă aș fi văzut fața lui Dumnezeu, așa de binevoitor mi-ai fost.
  11. Primește de la mine binecuvântările mele, pe care ți le aduc, că m-a miluit Dumnezeu și am de toate”. Și a stăruit și le-a luat.
  12. Apoi a zis Isav: „Să ne sculăm și să mergem împreună; eu însă îmi voi potrivi pasul cu tine”.
  13. Iacov însă a răspuns: „Domnul meu știe că îmi sunt gingași copiii și că am oi și vite de curând fătate; de le vom mâna tare numai o zi, ar pieri toată turma.
  14. Să se ducă dar domnul meu, înaintea robului său, iar eu voi urma încet, în pas cu vitele cele dinaintea mea și în pas cu copiii, până voi ajunge la domnul meu în Seir”.
  15. Atunci Isav a zis: „Să-ți las măcar o parte din oamenii cei ce sunt cu mine”. Iar Iacov i-a răspuns: „La ce aceasta? Mi-ajunge mie bunăvoința ce-am aflat înaintea domnului meu”.
  16. Și s-a întors Isav în aceeași zi pe calea sa la Seir.
  17. Iar Iacov s-a îndreptat spre Sucot și și-a făcut acolo locuință pentru sine, iar pentru vitele sale a făcut șuri; de aceea a pus el numele locului aceluia Sucot.
  18. Întorcându-se Iacov din Mesopotamia și ajungând cu bine la Salem, o cetate în ținutul Sichem, din pământul Canaan, s-a așezat în fața cetății.
  19. Apoi și-a cumpărat partea de câmp, pe care era cortul său, cu o sută de kesite, de la fiii lui Hemor, tatăl lui Sichem.
  20. A înălțat acolo un jertfelnic și i-a pus numele El-Elohe-Israel.
▲ Începutul paginii.