Biblia/Vechiul Testament/Facerea/Capitolul 26

 

1. Și a fost o foamete în țară, afară de foametea cea dintâi, care se întâmplase în zilele lui Avraam. Atunci s-a dus Isaac în Gherara, la Abimelec, regele Filistenilor.
2. Atunci Domnul i S-a arătat și i-a zis: „Să nu te duci în Egipt, ci să locuiești în țară, unde-ți voi zice Eu.
3. Locuiește în țara aceasta și Eu voi fi cu tine și te voi binecuvânta, că ție și urmașilor tăi voi da toate ținuturile acestea și-Mi voi împlini jurământul cu care M-am jurat lui Avraam, tatăl tău.
4. Voi înmulți pe urmașii tăi ca stelele cerului și voi da urmașilor tăi toate ținuturile acestea; și se vor binecuvânta întru urmașii tăi toate popoarele pământului,
5. Pentru că Avraam, tatăl tău, a ascultat cuvântul Meu și a păzit poruncile Mele, povețele Mele, îndreptările Mele și legile Mele!”
6. De aceea s-a așezat Isaac în Gherara.
7. Iar locuitorii ținutului aceluia l-au întrebat despre Rebeca, femeia sa, cine e și el a zis: „Aceasta este sora mea!”, căci s-a temut să zică: „E femeia mea!”, ca nu cumva să-l omoare oamenii locului aceluia din pricina Rebecăi, pentru că era frumoasă la chip.
8. Dar după ce a trăit el acolo multă vreme, s-a întâmplat că Abimelec, regele Filistenilor, să se uite pe fereastră și să vadă pe Isaac jucându-se cu Rebeca, femeia sa.
9. Atunci a chemat Abimelec pe Isaac și i-a zis: „Adevărat e că-i femeia ta? De ce dar ai zis: „Aceasta-i sora mea?” Și Isaac a răspuns: „Pentru că mă temeam să nu fiu omorât din pricina ei”.
10. Zisu-i-a Abimelec: „Pentru ce ne-ai făcut aceasta? Puțin a lipsit ca cineva din neamul meu să se fi culcat cu femeia ta și ne-ai fi făcut să săvârșim păcat”.
11. Apoi a dat Abimelec poruncă la tot poporul său, zicând: „Tot cel ce se va atinge de omul acesta și de femeia lui va fi vinovat morții”.
12. Și a semănat Isaac în pământul acela și a cules anul acela rod însutit. Domnul l-a binecuvântat,
13. Și omul acela a ajuns bogat și a sporit tot mai mult, până ce a ajuns bogat foarte.
14. Avea turme de oi, cirezi de vite și ogoare multe, încât îl pizmuiau Filistenii.
15. Toate fântânile, pe care le săpaseră robii tatălui său, în zilele lui Avraam, tatăl său, Filistenii le-au stricat și le-au umplut cu pământ.
16. Atunci a zis Abimelec către Isaac: „Du-te de la noi, că te-ai făcut mult mai tare decât noi!”
17. Și s-a dus Isaac de acolo și, tăbărând în valea Gherara, a locuit acolo.
18. Apoi a săpat Isaac din nou fântânile de apă, pe care le săpaseră robii lui Avraam, tatăl său, și pe care le astupaseră Filistenii după moartea lui Avraam, tatăl său, și le-a numit cu aceleași nume, cu care le numise Avraam, tatăl său.
19. După aceea au mai săpat slugile lui Isaac și în valea Gherara și au aflat acolo izvor de apă bună de băut.
20. Dar se certau ciobanii din Gherara cu ciobanii lui Isaac, zicând: „Apa este a noastră!” De aceea Isaac a pus fântânii aceleia numele Esec, din pricină că se sfădiseră pentru ea.
21. Ducându-se apoi de acolo, Isaac a săpat altă fântână și se certau și de la aceasta. De aceea Isaac i-a pus numele Sitna.
22. Apoi s-a mutat și de aici și a săpat altă fântână, pentru care nu s-au mai certat, și i-a pus numele Rehobot, căci își zicea: „Datu-ne-a astăzi Domnul loc larg și vom spori pe pământ”.
23. De aici Isaac s-a urcat către Beer-Șeba.
24. În noaptea aceea i S-a arătat Domnul și i-a zis: „Eu sunt Dumnezeul lui Avraam, tatăl tău! Nu te teme, că Eu sunt cu tine și te voi binecuvânta și voi înmulți pe urmașii tăi, pentru Avraam, sluga Mea”.
25. Acolo a făcut Isaac jertfelnic și a chemat numele Domnului și își întinse acolo cortul său. Și au săpat acolo slugile lui Isaac o fântână, în valea Gherarei.
26. Atunci au venit din Gherara la el: Abimelec și Ahuzat, care luase pe nora lui, și Ficol, căpetenia oștirii lui.
27. Iar Isaac le-a zis: „La ce ați venit la mine, voi care mă urâți și n-ați alungat de la voi?”
28. Iar ei au zis: „Am văzut bine că Domnul este cu tine și am zis să facem cu tine jurământ și să încheiem legământ cu tine,
29. Ca tu să nu ne faci nici un rău, cum nici noi nu ne-am atins de tine, ci ti-am făcut bine și te-am scos de la noi cu pace; și acum ești binecuvântat de Domnul”.
30. Atunci Isaac le-a făcut ospăț și ei au mâncat și au băut.
31. Sculându-se apoi a doua zi de dimineață, au jurat unul altuia. Și le-a dat drumul Isaac și ei s-au dus de la dânsul cu pace.
32. Tot în ziua aceea venind slugile lui Isaac, l-au vestit de fântâna ce o săpaseră și au zis: „Am găsit apă!”
33. Și a numit Isaac fântâna aceea Șibea, adică jurământ. De aceea se și numește cetatea aceea Beer-Șeba, adică fântâna jurământului, până în ziua de astăzi.
34. Iar Isav, fiind acum de patruzeci de ani, și-a luat două femei: pe Iudit, fata lui Beeri Heteul, și pe Basemata, fata lui Elon Heteul.
35. Dar ele amărau pe Isaac și pe Rebeca.

▲ Începutul paginii.