Biblia/Vechiul Testament/Cartea lui Iov/Capitolul 9
- Atunci Iov a răspuns și a zis:
- "Știu bine că așa este; căci cum ar putea un om să fie drept înaintea lui Dumnezeu?
- Dacă ar fi să se certe cu El, din o mie de lucruri n-ar putea să-I răspundă nici la unul singur.
- A Lui este înțelepciunea și atotputernicia; cine ar putea să-I stea împotrivă și să rămână teafăr?
- El mișcă munții din loc fără ca ei să prindă de veste că El i-a răsturnat în mânia Lui.
- El zguduie pământul din temelia lui, așa încât stâlpii lui se clatină.
- El poruncește soarelui și soarele nu se mai ridică. El pune pecetea Lui asupra stelelor.
- El singur este Cel ce întinde cerurile și umblă pe valurile mării.
- El a zidit Carul mare, Ralița, Pleiadele și cămările stelelor de miazăzi.
- El a făcut lucruri mari și nepătrunse și minuni fără de număr.
- Iată, dacă trece pe lângă mine, eu nu-L văd, și dacă se strecoară, eu nu-I prind de veste.
- Dacă ia și ridică, cine va putea să-L oprească și cine-I va zice: Ce ai făcut?
- Dumnezeu nu-și înfrânează mânia Sa și sub El se încovoaie toți slujitorii mândriei.
- Și eu atunci cum o să-I răspund și ce cuvinte o să aleg?
- Chiar dacă aș avea dreptate, nu-I voi răspunde, ci mă voi ruga judecătorului.
- Chiar dacă m-ar asculta, când Îl chem, tot n-aș putea să cred că ascultă glasul meu,
- Căci El mă sfărâmă ca sub furtună și înmulțește fără cuvânt rănile mele.
- El nu-mi dă răgaz să răsuflu și mă adapă cu amărăciune.
- Dacă este vorba de putere, El este Cel puternic. Dacă este vorba de judecată, cine mă va apăra?
- Oricâtă dreptate aș avea, gura mea mă va osândi și dacă sunt fără prihană ea mă scoate vinovat.
- Sunt oare desăvârșit? Eu singur nu mă cunosc pe mine și viața mea o disprețuiesc.
- Pentru aceea am zis: Tot una este! El nimicește pe cel desăvârșit și pe cel viclean.
- Dacă o nenorocire aduce moartea deodată, ce-I pasă Lui de deznădejdea celor fără de vină?
- Dacă o țară a încăput pe mâna unui om viclean, El acoperă fața judecătorilor Săi. Și dacă nu El, cine atunci?
- Zilele mele sunt mai grabnice decât un aducător de vești și au fugit fără să vadă fericirea.
- S-au strecurat ca niște bărci de papură, ca un vultur care se năpustește asupra prăzii sale.
- Dacă zic: Vreau să-mi uit suferința, să-mi schimb înfățișarea și să fiu voios,
- Sunt năpădit de teama chinurilor mele, știind bine că Tu nu mă vei scoate nevinovat.
- Dacă sunt vinovat, de ce să mă mai trudesc zadarnic?
- Dacă m-aș spăla cu zăpadă și mi-aș curăți mâinile cu leșie,
- Atunci Tu tot m-ai cufunda în noroi, încât și veșmintele mele s-ar scârbi de mine.
- Căci Dumnezeu nu este un om ca mine, ca să stau cu El de vorbă și ca să mergem împreună la judecată.
- Între noi nu se află un al treilea care să-și pună mâna peste noi amândoi
- Și care să depărteze varga Sa de deasupra capului meu, așa încât groaza Lui să nu mă mai tulbure;
- Atunci aș vorbi și nu m-aș mai teme de El. Dar nu este așa și eu sunt singur cu mine însumi.
| ▲ Începutul paginii. |