Biblia/Vechiul Testament/Cartea a doua Paralipomena/Capitolul 34

 

1. Iosia era de opt ani când s-a făcut rege și a domnit treizeci și unu de ani în Ierusalim.
2. Acesta a făcut lucruri plăcute înaintea ochilor Domnului și a umblat pe căile lui David, strămoșul său și nu s-a abătut nici la dreapta nici la stânga;
3. Căci în anul al optulea al domniei lui, fiind încă tânăr, a început să caute pe Dumnezeul lui David, strămoșul său, iar în anul al doisprezecelea a început să curețe Iuda și Ierusalimul de locurile înalte, de Așere, de idolii ciopliți și de idolii turnați.
4. A sfărâmat în fața lui jertfelnicele baalilor și idolii de pe ele; a tăiat Așerele și a prefăcut în praf idolii ciopliți și idolii turnați și praful l-a risipit pe mormintele celor ce le aduseseră jertfe;
5. A ars oasele preoților pe jertfelnicele lor și a curățit Iuda și Ierusalimul.
6. De asemenea și cetățile lui Manase, ale lui Efraim, ale lui Simeon, ba și pe ale seminției lui Neftali și locurile pustiite dimprejurul lor.
7. Sfărâmând jertfelnicele și stricând Așerele, făcând chipurile cioplite praf și sfărâmând toți idolii din tot pământul lui Israel s-a întors la Ierusalim.
8. În anul al optsprezecelea al domniei sale, după curățirea țării și a templului lui Dumnezeu, el a trimis pe Șafan, fiul lui Ațalia, pe Maaseia, căpetenia cetății și pe Ioab, fiul lui Ioahaz, cronicarul, ca să înnoiască templul Domnului Dumnezeului său.
9. Aceștia au venit la Hilchia arhiereul și i-au dat argintul care se adusese în templul lui Dumnezeu și pe care leviții cei ce stăteau de pază la uși îl adunaseră din mâinile semințiilor lui Manase și ale lui Efraim și ale tuturor celorlalți Israeliți, de la toți cei din Iuda și Veniamin și de la locuitorii Ierusalimului
10. Și l-au dat în mâinile meșterilor de lucrări care erau tocmiți la templul Domnului, ca să-l împartă lucrătorilor, care lucrau la templul Domnului, la repararea și consolidarea lui.
11. Și ei l-au împărțit la dulgheri și la zidari, ca să cumpere pietre cioplite, bârne pentru legături și pentru pus la acoperișul clădirilor pe care le stricaseră regii lui Iuda.
12. Oamenii aceștia au lucrat cinstit la lucrare și au avut ca supraveghetori peste ei pe Iahat și pe Obadia care erau leviți dintre fiii lui Merari; pe Zaharia și pe Meșulam, care erau dintre fiii lui Cahat, precum și pe toți leviții care știau să cânte cu instrumente muzicale.
13. Tot aceștia erau puși și peste salahori și supravegheau pe toți lucrătorii la fiecare lucru; și dintre leviți erau scriitori, judecători și portari.
14. Când au luat ei argintul care se adusese în templul Domnului, atunci Hilchia preotul a găsit cartea legii Domnului care fusese dată prin mâinile lui Moise.
15. și a început Hilchia să grăiască și a zis către Șafan scriitorul: "Am găsit cartea legii în templul Domnului!" Și Hilchia a dat acea carte lui Șafan.
16. Iar Șafan s-a dus cu cartea la rege și i-a dus regelui o dată cu cartea și știrea: "Tot ce ai încredințat robilor tăi se va face!
17. Apoi au dus argintul care s-a găsit în templul Domnului și l-au dat în mâinile supraveghetorilor și în mâinile meșterilor de lucrări.
18. După aceea Șafan, scriitorul regelui, a mai făcut cunoscut, zicând: "Hilchia preotul mi-a dat o carte". Și Șafan a citit-o înaintea regelui.
19. Când a auzit regele cuvintele legii și-a rupt hainele sale.
20. Și a dat poruncă regele lui Hilchia, lui Ahicam, fiul lui Șafan, lui Abdon, fiul lui Miheia, lui Șafan scriitorul, lui Asaia, slujitorul regelui, zicând:
21. "Duceți-vă de întrebați pe Domnul despre mine și despre cei ce au rămas în Israel și despre acei din Iuda, pentru cuvintele cărții acesteia care s-a găsit, pentru că mare este mânia Domnului care s-a aprins peste noi, din pricină că părinții noștri n-au păzit cuvintele Domnului, ca să facă după cum este scris în cartea aceasta".
22. Atunci s-a dus Hilchia și cei ce erau din partea regelui la Hulda, proorocița, femeia lui Șalum, veșmântarul, fiul lui Tochat, fiul lui Hasra. Ea locuia în despărțământul al doilea în Ierusalim și au vorbit cu ea de aceasta.
23. Iar ea le-a spus: "Așa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: Spuneți acelui om care v-a trimis la mine:
24. Așa zice Domnul: Iată voi aduce nenorociri peste locul acesta și peste locuitorii lui toate blestemele, care sunt scrise în cartea aceasta pe care aii citit-o în fața regelui lui Iuda,
25. Din pricină că M-au părăsit și au tămâiat pe alți dumnezei, ca să Mă supere cu toate faptele mâinilor lor. Mânia Mea se va aprinde peste acest loc și nu se va potoli.
26. Iar către regele lui Iuda care v-a trimis să întrebați pe Domnul, așa să-i spuneți: Așa zice Domnul Dumnezeul lui Israel pentru cuvintele pe care tu le-ai auzit:
27. Fiindcă inima ta s-a înmuiat și tu te-ai smerit înaintea lui Dumnezeu, auzind cuvintele Lui pentru locul acesta și pentru locuitorii lui și tu te-ai smerit înaintea Mea și ți-ai rupt hainele tale și ai plâns înaintea Mea și Eu te-am auzit, zice Domnul:
28. Iată Eu te voi așeza la un loc cu părinții tăi și vei fi pus în mormântul tău cu pace; ochii tăi nu vor vedea nenorocirile pe care le voi aduce peste locul acesta și peste locuitorii lui". Și i-au adus regelui răspunsul acesta.
29. Și a trimis regele și a adunat pe toți bătrânii lui Iuda și ai Ierusalimului,
30. Și s-a dus regele la templul Domnului și, împreună cu el, tot luda și locuitorii Ierusalimului, preoții, leviții și tot poporul de la mic până la mare; și el le-a citit în auzul lor toate cuvintele cărții legământului care s-a găsit în templul Domnului.
31. Și a stat regele la locul lui și a făcut legământ în fața Domnului, ca să urmeze Domnului și să păzească poruncile Lui, descoperirile și rânduielile Lui, cu toată inima și cu tot sufletul lor, ca să împlinească cuvintele legământului, care sunt scrise în cartea aceasta.
32. Apoi a poruncit regele ca acest legământ să aibă tărie pentru toți cei ce se află în Ierusalim și în toată țara lui Veniamin; și au început locuitorii Ierusalimului să se poarte după legământul Domnului Dumnezeului părinților lor
33. Și a alungat Iosia toate urâciunile, din toate ținuturile, cărora se închinau fiii lui Israel; și a poruncit tuturor celor care se aflau în pământul lui Israel să slujească Domnului Dumnezeului lor. Și în toate zilele vieții lui nu s-au abătut ei de la Domnul Dumnezeul părinților lor.

▲ Începutul paginii.