Biblia/Vechiul Testament/Cartea a doua Paralipomena/Capitolul 32
Aspect
- După atâtea lucruri și atâta credincioșie, a venit Sanherib, regele Asirienilor, și a intrat în Iuda și a împresurat cetățile întărite și și-a făcut planul ca să le răpească pentru el.
- Când Iezechia a văzut că a venit Sanherib cu gândul ca să lupte împotriva Ierusalimului,
- A hotărât împreună cu sfetnicii și cu vitejii săi ca să astupe izvoarele de apă care erau afară din cetate și aceștia l-au ajutat.
- Atunci s-a adunat o mulțime de popor și a astupat toate izvoarele și pârâul care curgea prin mijlocul țării, zicând: Să nu vină regele Asiriei și găsind apă multă, să se întărească.
- Și s-a întărit Iezechia și a făcut la loc tot zidul care se stricase și a ridicat turnuri, a zidit pe din afară un alt zid, a înălțat zidul cetății lui David și a pregătit o mulțime de arme și de scuturi.
- A pus căpetenii ostășești peste popor și i-a adunat pe lângă el în locul larg de la poarta văii și le-a grăit pe inima lor zicând:
- "Întăriți-vă și îmbărbătați-vă, să nu vă temeți, nici să vă înfricoșați de fața regelui și de fața întregului neam care este cu el, căci cu noi sunt mai mulți decât cu el.
- Cu el sunt brațe de carne, iar cu noi este Domnul Dumnezeul nostru Care ne ajută și Care luptă în bătăliile noastre". Și s-a încurajat poporul de cuvintele lui Iezechia, regele lui Iuda.
- După aceasta Sanherib, regele Asiriei, care era cu toată oștirea lui în fața Lachișului, a trimis pe niște slujbași ai săi la Ierusalim, la Iezechia, regele lui Iuda, și la toți cei din Iuda care erau în Ierusalim, ca să le spună:
- "Așa zice Sanherib, regele Asiriei: Pe ce vă bizuiți de ședeți închiși în cetatea Ierusalimului?
- Nu vedeți că Iezechia vă amăgește, ca să vă dea morții prin foame și prin sete, zicând: Domnul Dumnezeul nostru ne va scăpa din mâna regelui Asiriei?
- Nu vedeți că acest Iezechia a desființat locurile înalte ale lui și jertfelnicele lui și a spus lui Iuda și Ierusalimului: Să vă închinați înaintea unui singur jertfelnic și numai pe el să tămâiați?
- Oare nu știți ce am făcut eu și părinții mei tuturor popoarelor țărilor? Putut-au oare dumnezeii popoarelor acestor țări să le scape țara lor din mâna mea?
- Care din toți dumnezeii popoarelor, pe care le-au pierdut părinții mei, a putut să-și scape poporul din mâna mea? Cum dar Dumnezeul vostru vă va putea scăpa din mâna mea?
- Și acum păziți-vă, ca să nu vă mai amăgească Iezechia, nici să nu vă mai înduplece astfel! Să nu-l credeți! Căci dacă n-a fost în stare nici un dumnezeu de al nici unui popor și regat să-și scape poporul său din mâna mea și din mâna părinților mei, atunci nici Dumnezeul vostru nu vă va scăpa din mâna mea".
- Încă și altele multe au vorbit robii lui împotriva Domnului Dumnezeu și împotriva lui Iezechia, robul Lui.
- Ba scrisese el și scrisori prin care hulea pe Domnul Dumnezeul lui Israel și în care grăia împotriva Lui astfel de cuvinte: "Precum dumnezeii popoarelor pământului n-au scăpat pe popoarele lor din mâna mea, așa nici Dumnezeul lui Iezechia nu va scăpa pe poporul Său din mâna mea".
- Și strigau cu glas tare în limba Iudeilor către poporul din Ierusalim, care era pe zid, ca să-i îngrozească și să-i sperie și să le ia cetatea.
- Ei vorbeau despre Dumnezeul Ierusalimului, ca despre dumnezeii popoarelor pământului, care sunt lucruri de mâini omenești.
- Atunci s-a rugat regele Iezechia și Isaia proorocul, fiul lui Amos, și au strigat cu glas mare la cer.
- Și a trimis Domnul pe un înger care a pierdut pe tot viteazul și războinicul și căpetenia și generalul din tabăra regelui Asiriei, încât acesta s-a întors cu rușine în țara sa; și când a intrat în casa dumnezeului său, l-au ucis cu sabia acolo fiii lui.
- Așa a scăpat Domnul pe Iezechia și pe locuitorii Ierusalimului din mâna lui Sanherib, regele Asiriei, și din mâna tuturor celorlalți și i-a apărat din toate părțile.
- Atunci mulți au adus daruri Domnului în Ierusalim și lucruri scumpe lui Iezechia, regele Iudei, care după aceasta a câștigat în ochii tuturor popoarelor mărire mare.
- În zilele acelea s-a îmbolnăvit Iezechia de moarte și s-a rugat Domnului și Domnul l-a auzit și i-a dat semn.
- Însă Iezechia n-a fost recunoscător pentru binefacerea care i s-a făcut, căci s-a semețit în inima lui. și a căzut mânia lui Dumnezeu peste el și peste Iuda și peste Ierusalim.
- Dar îndată ce Iezechia s-a smerit pentru mândria inimii lui și cu el împreună și locuitorii Ierusalimului, mânia Domnului nu s-a mai coborât asupra lor în zilele lui Iezechia.
- Iezechia a avut bogăție și mărire foarte mare; și și-a făcut vistierii de păstrat argint, aur, pietre scumpe, aromate, scuturi și tot felul de vase prețioase.
- A făcut de asemenea și hambare pentru roade: grâu, vin și untdelemn; așezări și iesle pentru tot felul de vite și staule pentru turme.
- Și-a zidit și cetăți și a avut o mulțime de vite mari și de vite mărunte, pentru că Dumnezeu îi dăduse lui foarte multă avere.
- Tot acest Iezechia a astupat gura de sus a apelor Ghihonului și le-a făcut să curgă în jos prin partea de apus a cetății lui David. Și la tot lucrul lui, Iezechia a lucrat cu spor.
- Când trimișii regelui Babilonului au venit la el să-l întrebe pentru semnul care se săvârșise în țară, atunci l-a părăsit Dumnezeu, ca să-l încerce și să cunoască tot ce avea el în inima lui,
- Celelalte fapte ale lui Iezechia și milosteniile lui sunt scrise în vedenia lui Isaia-proorocul, fiul lui Amos, și în cartea regilor lui Iuda și Israel.
- Apoi a răposat Iezechia cu părinții lui și l-au îngropat în rândul de sus al mormintelor fiilor lui David și tot Iuda și locuitorii din Ierusalim i-au făcut mare cinste la moartea lui. Iar în locul lui a fost făcut rege Manase, fiul său.
▲ Începutul paginii. |