Biblia/Vechiul Testament/Cartea Judecătorilor/Capitolul 9

←←Capitolul 8

Biblia de [[Autor:{{{autor}}}|{{{autor}}}]] (Vechiul Testament, Cartea Judecătorilor, Capitolul 9)

Capitolul 10→→

1. În vremea aceea Abimelec, fiul lui Ierubaal, s-a dus la Sichem, la frații mamei sale, și a grăit cu el Și cu tot neamul tatălui mamei sale și a zis:
2. "Șoptiți la toți locuitorii din Sichem: Cum e mai bine pentru voi: să domnească peste voi toți cei șaptezeci de fii ai lui Ierubaal sau să domnească numai unul? Și amintiți-vă că eu sunt osul vostru și carnea voastră!"
3. Și au șoptit frații mamei sale din partea lui toate cuvintele acestea locuitorilor din Sichem. Și s-a înduplecat inima acestora pentru Abimelec, căci își ziceau așa: "E fratele nostru!"
4. Și i-au dat șaptezeci de sicli de argint din casa lui Baal-Berit, iar Abimelec și-a tocmit cu ei oameni răi și fără căpătâi care s-au și dus cu el.
5. Apoi a venit la casa tatălui său în Ofra și a ucis pe frații săi, pe cei șaptezeci de fii ai lui Ierubaal, pe o piatră, rămânând numai Iotam, fiul cel mai mic al lui Ierubaal, pentru că s-a ascuns.
6. După aceea s-au adunat toți locuitorii Sichemului și toată casa lui Milo și s-au dus de au pus rege pe Abimelec la stejarul cel de lângă Sichem.
7. Iar dacă s-a spus acestea lui Iotam, acesta s-a dus și a stat pe vârful muntelui Garizim și, ridicându-și glasul, a strigat și a zis: "Ascultați-mă, locuitori ai Sichemului, și Dumnezeu să vă asculte!
8. S-au dus odată copacii să-și ungă împărat peste ei. Și au zis către măslin: Domnește peste noi!
9. Iar măslinul a zis: Lăsa-voi eu oare grăsimea mea, cu care se cinstește Dumnezeu și oamenii se mândresc și mă voi duce să umblu prin copaci?
10. Atunci copacii au zis către smochin: Vino tu și domnește peste noi!
11. Dar și smochinul a răspuns Să-mi las eu oare dulceața mea și fructul meu cel bun și să mă duc să cârmuiesc copacii?
12. Apoi au zis copacii către vița de vie: Vino tu de domnește paste noi!
13. Și vița de vie a zis către ei: Cum să-mi las eu mustul meu care veselește pe Dumnezeu și pe oameni și să mă duc să cârmuiesc copacii?
14. În cele din urmă au zis toți copacii către un spin: Vino tu și domnește peste noi!
15. Iar spinul a zis către copaci: Dacă voi mă puneți cu adevărat împărat peste voi, atunci veniți și vă odihniți sub umbra mea; iar de nu, atunci va ieși foc din spini și va arde cedrii Libanului.
16. Așadar luați seama: După dreptate și după adevăr v-ați purtat voi, când ați pus rege pe Abimelec? Și bine ați făcut ce ați făcut cu Ierubaal și cu casa lui? Și v-ați purtat oare potrivit cu binefacerile lui?
17. Tatăl meu a luptat pentru voi, fără să-și cruțe viața, și v-a izbăvit din mâna Madianiților;
18. Iar voi v-ați sculat acum împotriva casei tatălui meu și ați ucis pe cei șaptezeci de feciori ai tatălui meu pe o piatră și ați pus rege peste locuitorii Sichemului pe Abimelec, fiul unei roabe a lui, pentru că e fratele vostru.
19. Dacă voi v-ați purtat după adevăr și după dreptate cu Ierubaal și cu casa lui, atunci să fie asupra voastră binecuvântare și să vă bucurați de Abimelec și să se bucure și el de voi!
20. Dacă insă nu, atunci să iasă foc din Abimelec și să ardă pe locuitorii Sichemului și toată casa lui Milo; să iasă foc din locuitorii Sichemului și din casa lui Milo și să ardă pe Abimalec".
21. Apoi a fugit Iotam și s-a făcut nevăzut și s-a dus la Beer și a trăit acolo, ascunzându-se de fratele său Abimelec.
22. Iar Abimelec a domnit paste Israel trei ani.
23. După aceea a trimis Dumnezeu un duh rău între Abimelec și între locuitorii Sichemului, nemaivoind locuitorii din Sichem să se supună lui Abimelec;
24. Ca astfel să vină răzbunarea pentru cei șaptezeci de fii ai iui Ierubaal și sângele lor să se întoarcă asupra lui Abimelec, fratele lor, care-i ucisese, și asupra locuitorilor Sichemului care au îmbărbătat mâna lui ca să-și ucidă frații.
25. Și au trimis locuitorii Sichemului împotriva lui oameni la pândă pe vârfurile munților, ca să prade pe oricine va trece pe lângă ei pe cale. Și s-a spus aceasta lui Abimelec.
26. Atunci a venit și Gaal, fiul lui Ebed, cu frații săi, la Sichem și au umblat ei prin Sichem; iar locuitorii Sichemului s-au încrezut în el.
27. Apoi au ieșit ei în țarină și au cules viile, au stors strugurii, au făcut praznic și s-au dus la casa dumnezeului lor, unde au mâncat și au băut și au blestemat pe Abimelec.
28. Gaal însă, fiul lui Ebed, zicea: "Cine este Abimelec și ce este Sichemul, ca să-i slujim? Nu este el, oare, fiul lui Ierubaal, și căpetenia cea mai de seamă a Sichemului nu este oare Zebul? Să slujiți mai bine urmașilor lui Hemor, tatăl lui Sichem, iar aceluia pentru ce să-i slujim?
29. De mi-ar da cineva poporul acesta pe mâna mea, eu aș alunga pe Abimelec". Atunci s-a zis lui Abimelec: "Înmulțește-ți oștirea și ieși!
30. Iar Zebul, căpetenia cetății, a aflat ce zisese Gaal, fiul lui Ebed, și s-a aprins de mânie.
31. Apoi a trimis el cu vicleșug soli la Abimelec, ca să-i spună: "Iată Gaal, fiul lui Ebed, și frații lui au venit în Sichem și ațâță cetatea împotriva ta.
32. Scoală dar la noapte, tu și poporul care e eu tine, și stai de pândă în câmp;
33. Iar dimineața, la răsăritul soarelui, scoală repede și înaintează spre cetate; și când ei și poporul ce este cu ei var ieși la tine, atunci să faci cu ei ce se va pricepe mâna ta".
34. S-a sculat deci Abimelec noaptea și tot poporul ce era cu dânsul și au stat da pândă la Sichem patru cete.
35. Iar dimineața, Gaal, fiul lui Ebed, a ieșit și a stat în poarta cetății. Atunci s-a sculat Abimelec și poporul ce era cu el în ascunzătoare.
36. Gaal însă, văzând poporul, a zis câtre Zebul: "Iată poporul se coboară de pe vârful munților". Iar Zebul i-a răspuns: "Umbrele munților ți se par oameni".
37. Și a grăit iarăși Gaal și a zis: "Iată poporul se coboară de pe înălțime și o ceată vine de la stejarul Meanim".
38. A zis atunci Zebul: "Unde sunt buzele tale care ziceau: "Cine este Abimelec, ca să-i slujim lui? Acesta este poporul pe care tu l-ai nesocotit. Ieși acum și te luptă cu dânsul!"
39. Și s-a dus Gaal în fruntea locuitorilor Sichemului și s-a luptat cu Abimelec.
40. Și s-a năpustit Abimelec asupra lui și el a fugit de dânsul și au căzut mulți uciși până la porțile cetății.
41. Abimelec însă a rămas în Aruma; iar pe Gaal și pe frații lui i-a alungat Zebul, ca să nu mai locuiască Sichem.
42. A doua zi a ieșit poporul la câmp și au spus despre acestea lui Abimelec.
43. Iar acesta și-a luat poporul său și l-a împărțit în trei cete și l-a pus la pândă în câmp. Și văzând că a ieșit popor din cetate, s-a ridicat asupra acelora și i-a ucis.
44. Pe când Abimelec și cetele ce erau cu dânsul s-au apropiat și s-au oprit la porțile cetății, celelalte două cete, tăbărând asupra tuturor celor ce erau În câmp, i-au ucis.
45. Și s-a luptat Abimelec cu cetatea toată ziua aceea, a luat cetatea, a ucis poporul care era în ea și a dărâmat cetatea și a presărat locul ei cu sare.
46. Auzind de acestea, toți acei ce erau în turnul Sichemului s-au dus în turnul capiștei lui Baal-Berit.
47. Dar i s-a spus lui Abimelec că s-au adunat acolo toți cei ce fuseseră în turnul Sichemului.
48. Atunci Abimelec s-a dus în muntele Țalmon, el și tot poporul ce era eu dânsul; a luat Abimelec cu sine topoare și a tăiat lemne din pădure și le-a pus pe umăr și a zis către popor: "Ați văzut ce am făcut eu? Faceți repede și voi ceea ce am făcut eu!"
49. Și a tăiat fiecare din popor lemne și s-au dus toți cu Abimelec și le-au pus sub turn și au aprins cu ele turnul; și au murit toți cei ce erau în turnul Sichemului, aproape o mie de bărbați și de femei.
50. După aceea s-a dus Abimelec la Teveț și a împresurat Tevețul și l-a luat.
51. Și era în mijlocul cetății un turn întărit și au fugit acolo toți bărbații și femeile și toți oamenii din cetate; și l-au încuiat și s-au suit pe acoperișul turnului.
52. Abimelec însă a venit la turn și l-a împresurat și s-a apropiat de ușa turnului ca să-i dea foc.
53. Atunci o femeie a aruncat o bucată de piatră de râșniță în capul lui Abimelec și i-a spart capul.
54. Abimelec a chemat îndată un tânăr, care era purtătorul de arme al său, și i-a zis: "Scoate-ți sabia și mă ucide, ca să nu zică despre mine: A fost ucis de o femeie". Și l-a străpuns tânărul acela și a murit.
55. Când au văzut Israeliții că a murit Abimelec, s-a dus fiecare la locul său.
56. Așa a plătit Dumnezeu lui Abimelec, pentru nelegiuirea pe care el o făptuise față de tatăl său, ucigând pe cei șaptezeci de frați ai săi.
57. Și toate nelegiuirile locuitorilor Sichemului le-a întors Dumnezeu asupra capului lor. Și așa i-a ajuns blestemul lui Iotam, fiul lui Ierubaal.

▲ Începutul paginii.