Biblia/Vechiul Testament/Cartea Iuditei/Capitolul 6
- Și după ce s-a potolit zarva bărbaților care stăteau în jur la sfat, Olofern, căpetenia armatei asiriene, a zis lui Ahior, înaintea întregii mulțimi de străini și de Amoniți:
- "Cine ești tu, Ahior, și voi simbriașii lui Amon, că faci pe proorocul la noi, așa cum faci astăzi, și ne îndemni să nu pornim la război împotriva neamului lui Israel, fiindcă Dumnezeul lor îi apără? Și cine este Dumnezeu afară de Nabucodonosor? El își va trimite oștirea sa și-i va nimici de pe fața pământului, iar Dumnezeul lor nu va putea să-i scape.
- Ci noi, robii lui, îi vom sfărâma ca pe un singur om și nu vor putea ei să se împotrivească puterii cailor noștri,
- Căci noi îi vom arde. Munții vor se vor îmbăta de sângele lor și câmpiile lor vor fi pline de trupurile lor. Și ei nu se vor mai putea împotrivi nouă, ci vor fi nimiciți cu desăvârșire, - zice regele Nabucodonosor, stăpânul lumii - căci el a zis: "Să nu rămână neîndeplinite cuvintele mele!"
- Tu insă, Ahior, simbriașul lui Amon, care ai spus astăzi astfel de cuvinte de defăimare, să nu mai vezi din ziua de azi fața mea până ce nu mă voi răzbuna pe acest neam ieșit din Egipt.
- Atunci spada oștirii mele și sulița războinicilor mei te vor străpunge și vei cădea cu ucișii lor când eu mă voi întoarce împotriva lui Israel.
- Robii mei să te ducă în munte și să te lase într-una din cetățile de acolo.
- Și nu vei pieri fără a lua parte la ruina lor.
- Dar fiindcă tu nădăjduiești în inima ta că ei nu vor fi înfrânți, să nu te mâhnești, căci eu am zis și nici unul din cuvintele mele nu va rămâne fără împlinire!"
- Și Olofern porunci slujitorilor săi, care erau de față în cortul lui, să pună mâna pe Ahior și să-l ducă în Betulia și să-l dea în mâinile fiilor lui Israel.
- Atunci slujitorii săi l-au luat și l-au dus afară din tabără în șes, iar din șes l-au dus în munte și au ajuns la izvoarele din josul Betuliei.
- Dar când i-au văzut locuitorii cetății pe vârful muntelui, ei și-au luat armele și au ieșit afară din cetate pe vârful muntelui și toți prăștiașii au pus stăpânire pe urcușul dinspre ei, aruncând pietre asupra lor,
- Și ei, ascunzându-se după munte, au legat pe Ahior, l-au lăsat la poalele muntelui și s-au întors la stăpânul lor.
- Dar fiii lui Israel s-au coborât din cetate și s-au dus la el, l-au dezlegat și l-au adus în Betulia și l-au înfățișat înaintea căpeteniilor cetății,
- Care erau în zilele acelea: Oziaș, fiul lui Miheia, din seminția lui Simeon, și Habriș, fiul lui Otniel, și Harmis, fiul lui Melchiel.
- Și ei au chemat pe toți bătrânii cetății și au alergat la adunare tinerii și femeile. Și l-au pus pe Ahior în mijlocul întregului popor, iar Oziaș l-a întrebat despre cele întâmplate.
- Atunci el le-a răspuns și le-a făcut cunoscute planurile sfatului lui Olofern și toate cuvintele pe care el le grăise în fața căpeteniilor asiriene și lăudăroșenia lui Olofern împotriva casei lui Israel.
- Atunci poporul a căzut cu fața la pământ și s-a închinat lui Dumnezeu și a strigat, zicând:
- "Doamne, Dumnezeul cerului, caută la trufia lor și îndură-te de umilința neamului acestuia și te uită cu milostivire astăzi la fața celor sfințiți ai tăi!"
- Pe urmă au mângâiat pe Ahior și l-au lăudat foarte.
- Și Oziaș l-a luat din adunare acasă la el și a făcut ospăț pentru bătrâni. Și ei au strigat pe Dumnezeul lui Israel într-ajutor toată noaptea aceea.
| ▲ Începutul paginii. |