Biblia/Noul Testament/Luca/Capitolul 14

Jump to navigation Jump to search
←←Capitolul 13 Biblia de [[Autor:{{{autor}}}|{{{autor}}}]]
(Noul Testament, Luca, Capitolul 14)
Capitolul 15→→


  1. Și când a intrat El în casa unuia dintre căpeteniile fariseilor sâmbăta, ca să mănânce, și ei Îl pândeau,
  2. Iată un om bolnav de idropică era înaintea Lui.
  3. Și, răspunzând, Iisus a zis către învățătorii de lege și către farisei, spunând: Cuvine-se a vindeca sâmbăta ori nu?
  4. Ei însă au tăcut. Și luându-l, l-a vindecat și i-a dat drumul.
  5. Și către ei a zis: Care dintre voi, de-i cădea fiul sau boul în fântână nu-l va scoate îndată în ziua sâmbetei?
  6. Și n-au putut să-i răspundă la acestea.
  7. Și luând seama cum își alegeau la masă cele dintâi locuri, a spus celor chemați o pildă, zicând între ei:
  8. Când vei fi chemat de cineva la nuntă, nu te așeza în locul cel dintâi, ca nu cumva să fie chemat de el altul mai de cinste decât tine.
  9. Și venind cel care te-a chemat pe tine și pe el, îți va zice: Dă acestuia locul. Și atunci, cu rușine, te vei duce să te așezi pe locul cel mai de pe urmă.
  10. Ci, când vei fi chemat, mergând așează-te în cel din urmă loc, ca atunci când va veni cel ce te-a chemat, el să-ți zică: Prietene, mută-te mai sus. Atunci vei avea cinstea în fața tuturor celor care vor ședea împreună cu tine.
  11. Căci, oricine se înalță pe sine se va smeri, iar cel ce se smerește pe sine se va înălța.
  12. Zis-a și celui ce-L chemase: Când faci prânz sau cină, nu chema pe prietenii tăi, nici pe frații tăi, nici pe rudele tale, nici vecinii bogați, ca nu cumva să te cheme și ei, la rândul lor, pe tine, și să-ți fie ca răsplată.
  13. Ci, când faci un ospăț, cheamă pe săraci, pe neputincioși, pe șchiopi, pe orbi,
  14. Și fericit vei fi că nu pot să-ți răsplătească. Căci ți se va răsplăti la învierea drepților.
  15. Și auzind acestea, unul dintre cei ce ședeau cu El la masă I-a zis: Fericit este cel ce va prânzi în împărăția lui Dumnezeu!
  16. Iar El i-a zis: Un om oarecare a făcut cină mare și a chemat pe mulți;
  17. Și a trimis la ceasul cinei pe sluga sa ca să spună celor chemați: Veniți, că iată toate sunt gata.
  18. Și au început unul câte unul, să-și ceară iertare. Cel dintâi i-a zis: Țarină am cumpărat și am nevoie să ies ca s-o văd; te rog iartă-mă.
  19. Și altul a zis: Cinci perechi de boi am cumpărat și mă duc să-i încerc; te rog iartă-mă.
  20. Al treilea a zis: Femeie mi-am luat și de aceea nu pot veni.
  21. Și întorcându-se, sluga a spus stăpânului său acestea. Atunci, mâniindu-se, stăpânul casei a zis: Ieși îndată în piețele și ulițele cetății, și pe săraci, și pe neputincioși, și pe orbi, și pe șchiopi adu-i aici.
  22. Și a zis sluga: Doamne, s-a făcut precum ai poruncit și tot mai este loc.
  23. Și a zis stăpânul către slugă: Ieși la drumuri și la garduri și silește să intre, ca să mi se umple casa,
  24. Căci zic vouă: Nici unul din bărbații aceia care au fost chemați nu va gusta din cina mea.
  25. Și mergeau cu El mulțimi multe; și întorcându-Se, a zis către ele:
  26. Dacă vine cineva la Mine și nu urăște pe tatăl său și pe mamă și pe femeie și pe copii și pe frați și pe surori, chiar și sufletul său însuși, nu poate să fie ucenicul Meu.
  27. Și cel ce nu-și poartă crucea sa și nu vine după Mine nu poate să fie ucenicul Meu.
  28. Că cine dintre voi vrând să zidească un turn nu stă mai întâi și-și face socoteala cheltuielii, dacă are cu ce să-l isprăvească?
  29. Ca nu cumva, punându-i temelia și neputând să-l termine, toți cei care vor vedea să înceapă a-l lua în râs,
  30. Zicând: Acest om a început să zidească, dar n-a putut isprăvi.
  31. Sau care rege, plecând să se bată în război cu alt rege, nu va sta întâi să se sfătuiască, dacă va putea să întâmpine cu zece mii pe cel care vine împotriva lui cu douăzeci de mii?
  32. Iar de nu, încă fiind el departe, îi trimite solie și se roagă de pace.
  33. Așadar oricine dintre voi care nu se leapădă de tot ce are nu poate să fie ucenicul Meu.
  34. Bună este sarea, dar dacă și sarea se va strica, cu ce va fi dreasă?
  35. Nici în pământ, nici în gunoi, nu este de folos, ci o aruncă afară. Cine are urechi de auzit să audă.


▲ Începutul paginii.