Biblia/Noul Testament/III Ioan/Capitolul 1
- Preotul, către Gaiu cel iubit, pe care îl iubesc întru adevăr:
- Iubitule, mă rog să ai spor în toate și să mergi bine cu sănătatea, precum bine mergi cu sufletul.
- M-am bucurat mult când au venit frații și au mărturisit despre adevărul tău, așa cum umbli tu întru adevăr.
- Mai mare bucurie decât aceasta nu am, ca să aud că fiii mei umblă întru adevăr.
- Iubitule, cu credință faci oricâte faci pentru frați și aceasta pentru străini,
- Care, în fața Bisericii, au dat mărturie despre dragostea ta. Bine vei face să-i ajuți în călătoria lor, după cum se cuvine înaintea lui Dumnezeu.
- Căci pentru numele lui Hristos au plecat la drum, fără să ia nimic de la neamuri.
- Noi, deci, datori suntem să sprijinim pe unii ca aceștia, ca să fim împreună-lucrători pentru adevăr.
- Am scris ceva Bisericii, dar Diotref, care ține să fie cel dintâi între ei, nu ne primește.
- Pentru aceea, când voi veni, îi voi pomeni de faptele pe care le face, defăimându-ne cu vorbe urâte; și nemulțumit fiind cu acestea, nici el nu primește pe frați, nici pe cei care voiesc să-i primească nu-i lasă, și-i dă afară din Biserică.
- Iubitule, nu urma răul, ci binele. Cel ce face bine din Dumnezeu este; cel ce face rău n-a văzut pe Dumnezeu.
- Lui Dimitrie datu-i-s-a mărturie de către toți și de către însuși adevărul; mărturie îi dăm și noi și știi că mărturia noastră este adevărată.
- Multe lucruri aveam să-ți scriu; totuși, nu voiesc să ți le scriu cu cerneală și condei,
- Ci nădăjduiesc să te văd în curând, și atunci vom grăi gură către gură.
- Pace ție! Prietenii te îmbrățișează. Îmbrățișați pe prieteni, pe fiecare după numele lui.
| ▲ Începutul paginii. |