Biblia/Noul Testament/Faptele Apostolilor/Capitolul 21
- Și după ce ne-am despărțit de ei, am plecat pe apă și, mergând drept, am venit la Cos și a doua zi la Rodos, iar de acolo la Patara.
- Și găsind o corabie, care mergea în Fenicia, ne-am urcat în ea și am plecat.
- Și zărind Ciprul și lăsându-l la stânga, am plutit spre Siria și ne-am coborât în Tir, căci acolo corabia avea să descarce povara.
- Și găsind pe ucenici, am rămas acolo șapte zile. Aceștia spuneau lui Pavel, prin duhul, să nu se suie la Ierusalim.
- Și când am împlinit zilele, ieșind, am plecat, petrecându-ne toți, împreună cu femei și cu copii, până afară din cetate și, plecând genunchii pe țărm, ne-am rugat.
- Și ne-am îmbrățișat unii pe alții și ne-am urcat în corabie, iar aceia s-au întors la ale lor.
- Iar noi, sfârșind călătoria noastră pe apă, de la Tir am venit la Ptolemaida și, îmbrățișând pe frați, am rămas la ei o zi.
- Iar a doua zi, ieșind, am venit la Cezareea. Și intrând în casa lui Filip binevestitorul, care era dintre cei șapte (diaconi), am rămas la el.
- Și acesta avea patru fiice, fecioare, care prooroceau.
- Și rămânând noi acolo mai multe zile, a coborât din Iudeea un prooroc cu numele Agav;
- Și, venind el la noi, a luat brâul lui Pavel și legându-și picioarele și mâinile a zis: Acestea zice Duhul Sfânt: Pe bărbatul al căruia este acest brâu, așa îl vor lega iudeii la Ierusalim și-l vor da în mâinile neamurilor.
- Și când am auzit acestea, îl rugam și noi și localnicii să nu se suie la Ierusalim.
- Atunci a răspuns Pavel: Ce faceți de plângeți și-mi sfâșiați inima? Căci eu sunt gata nu numai să fiu legat, ci să și mor în Ierusalim pentru numele Domnului Iisus.
- Și neînduplecându-se el, ne-am liniștit, zicând: Facă-se voia Domnului.
- Iar după zilele acestea, pregătindu-ne, ne-am suit la Ierusalim.
- Și au venit împreună cu noi și dintre ucenicii din Cezareea, ducându-ne la un oarecare Mnason din Cipru, vechi ucenic, la care am fost găzduiți.
- Și sosind la Ierusalim, frații ne-au primit cu bucurie.
- Iar a doua zi Pavel a mers cu noi la Iacov și au venit acolo toți preoții.
- Și îmbrățișându-i le povestea cu de-amănuntul cele ce a făcut Dumnezeu între neamuri, prin slujirea lui.
- Iar ei, auzind, slăveau pe Dumnezeu, și i-au zis: Vezi frate, câte mii de iudei au crezut și toți sunt plini de râvnă pentru lege.
- Și ei au auzit despre tine că înveți pe toți iudeii, care trăiesc printre neamuri, să se lepede de Moise, spunându-le să nu-și taie împrejur copiii, nici să umble după datini.
- Ce este deci? Fără îndoială, trebuie să se adune mulțime, căci vor auzi că ai venit.
- Fă, deci, ceea ce îți spunem. Noi avem patru bărbați, care au asupra lor o făgăduință;
- Pe aceștia luându-i, curățește-te împreună cu ei și cheltuiește pentru ei ca să-și radă capul, și vor cunoaște toți că nimic nu este (adevărat) din cele ce au auzit despre tine, dar că tu însuți umbli după Lege și o păzești.
- Cât despre păgânii care au crezut, noi le-am trimis o scrisoare, hotărându-le să se ferească de ceea ce este jertfit idolilor și de sânge și de (animal) sugrumat și de desfrâu.
- Atunci Pavel, luând cu el pe acei bărbați, curățindu-se împreună cu ei a doua zi, a intrat în templu, vestind împlinirea zilelor curățirii, până când a fost adusă ofranda pentru fiecare din ei.
- Și când era să se împlinească cele șapte zile, iudeii din Asia, văzându-l în templu, au întărâtat toată mulțimea și au pus mâna pe el,
- Strigând: Bărbați israeliți, ajutați! Acesta este omul care învață pe toți pretutindeni, împotriva poporului și a Legii și a locului acestuia; încă și elini a adus în templu și a spurcat acest loc sfânt.
- Căci ei văzuseră mai înainte cu el împreună în cetate pe Trofim din Efes, pe care socoteau că Pavel l-a adus în templu.
- Și s-a mișcat toată cetatea și poporul a alergat din toate părțile și, punând mâna pe Pavel, îl trăgeau afară din templu și îndată au închis porțile.
- Dar când căutau ei ca să-l omoare, a ajuns veste la comandantul cohortei, că tot Ierusalimul s-a tulburat.
- Acela, luând îndată ostași și sutași, a alergat la ei; iar ei, văzând pe comandant și pe ostași, au încetat de a mai bate pe Pavel.
- Apropiindu-se atunci comandantul, a pus mâna pe el și a poruncit să fie legat cu două lanțuri și întrebat cine este și ce a făcut.
- Iar unii strigau în mulțime una, alții altceva și neputând să înțeleagă adevărul, din cauza tulburării, a poruncit să fie dus în fortăreață.
- Când a ajuns la trepte, a trebuit, de furia mulțimii, să fie purtat de ostași.
- Căci mergea după el mulțime de popor, strigând: Omoară-l!
- Și vrând să-l ducă în fortăreață, Pavel a zis comandantului: Îmi este îngăduit să vorbesc ceva cu tine? Iar el a zis: Știi grecește?
- Nu ești tu, oare, egipteanul care, înainte de zilele acestea, te-ai răsculat și ai scos în pustie pe cei patru mii de bărbați răzvrătiți?
- Și a zis Pavel: Eu sunt iudeu din Tarsul Ciliciei, cetățean al unei cetăți care nu este neînsemnată. Te rog dă-mi voie să vorbesc către popor.
- Și dându-i-se voie, Pavel, stând în picioare pe trepte, a făcut poporului semn cu mâna. Și făcându-se mare tăcere, a vorbit în limba evreiască, zicând:
| ▲ Începutul paginii. |