Aquarele/Călugărul

 

CĂLUGĂRUL

Călugărul din vechiul schit
O zi la el m’a găzduit,
Și de-ale lumeĭ mĭ-a vorbit…
Iar cînd să plec, l’am întrebat:
„Ce soartă rea te-a îndrumat
„Să cațĭ un loc printre sihaștri?”
El mĭ-a respuns: „Doĭ ochĭ albaștri!”

Călugărul din vechiul schit
De-un dor ascuns a ’nebunit,
Atunci tovarășiĭ luĭ bunĭ
Intr’un ospiciu l’au lăsat.
L’am revăzut, l’am întrebat:
„Ce te-a adus printre nebunĭ?
„Eu te știam printre sihaștri”
El mĭ-a răspuns: „Doĭ ochĭ albaștri!”