Agnes

 

Timp al rozelor, curând,
Ah, curând
Mi te-ai dus din țară;
Și iubitul m-a lăsat,
M-a lăsat.
Arză-l foc și pară.

Cântă-n lanuri felele,
Vesele
Seceră și cântă;
Eu sărmana plâng mereu,
Tot mereu,
Dorul mă frământă!

Și pe vale merg încet,
Merg încet,
Înspre deal la cruce.
Unde pasul mi-i deprins,
Mi-i deprins
Singur a mă duce.

Sus pe deal, de mii de ori,
Între flori,
Mi-a jurat iubire:
Azi în suflet mi-i pustiu
Ca-n sicriu,
— Deznădăjduire.