Condaculul 1
Fugind de întunericul cel negru al Egiptului, ai căutat pământul cel de viață dătător al pustiului. Prin înfrânare și nevoința veștejind săltările trupului, prealăudate, te-ai făcut pilda monahilor, de Dumnezeu cugetătorule, celor ce cântă: Bucură-te, Părinte Antonie, de Dumnezeu cugetătorule!
Icosul 1
Om cu firea te-ai arătat, Părinte, dar te-ai văzut împreună cetățean cu îngerii, căci ca un fără de trup ai viețuit pe pământ, Preacuvioase Antonie, lepădând toată purtarea de grijă a trupului; pentru aceasta grăim ție:
Bucură-te, odrasla cucernicului Părinte;
Bucură-te, ramura credincioasei Maicii Sfinte;
Bucură-te, vlăstarul cel neveștejit al Egiptului;
Bucură-te, povățuitorul cel mare al pustiului;
Bucură-te, că din tinerețe lui Hristos ai urmat;
Bucură-te, că firește de trup te-ai depărtat;
Bucură-te, arătătorule al căilor monahicești;
Bucură-te, cel ce voiești mântuirea muritorilor;
Bucură-te, izbăvitorul din înșelăciuni al celor mulți;
Bucură-te, dătătorul râurilor de tămăduiri;
Bucură-te, prin care Dumnezeu s-a preaînălțat;
Bucură-te, prin care satana s-a rușinat;
Bucură-te, Părinte Antonie, de Dumnezeu cugetătorule!
Condaculul al 2-lea
Văzându-te pe tine, de Dumnezeu purtătorule, vrăjmașul, la înălțime ridicat, se ispitea a te împiedica de la toate faptele bune; însă după puțin s-a rușinat de sporirea ta, care, nevoindu-te cu trupul și înălțându-te cu sufletul, cântai lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 2-lea
Având cunoștința celor ce sunt ca și cum nu ar fi, ai trecut cu vederea trecătoarele desfătări ale vieții; deci în mormânt închizându-te, prin multe necazuri te-ai înțelepțit, nădejdea spre Dumnezeu punându-ți, pentru care auzi acestea :
Bucură-te, insuflătorule al nădejdii în Dumnezeu;
Bucură-te, pierzătorule al nebuniei vrăjmașului;
Bucură-te, cel ce nu te înspăimanti de rănirile lui;
Bucură-te, biruitorul uneltirilor lui;
Bucură-te, lauda cea vestită a pământului Egiptului;
Bucură-te, cel mai strălucit decat toți monahii, lumina cea mai strălucită;
Bucură-te, floarea cea de Dumnezeu împodobită a cuvioșilor;
Bucură-te, frumusețea cea preastrălucită a sfinților;
Bucură-te, luminat deslușitor al înțelepților;
Bucură-te, luceafărul strălucitor al luceferilor;
Bucură-te, izvorul cel viu al pustiei;
Bucură-te, glasul cel puternic, risipitor al trandăviei;
Bucură-te, Părinte Antonie, de Dumnezeu cugetătorule!
Condaculul al 3-lea
Puterea Celui Preaînalt tare te-a făcut în toate, Antonie fericite, că văzând pornirea vrăjmașilor cea neputincioasă venind asupra ta, neclintit ai rămas și, cu darul înconjurat fiind de toate părțile, cântai lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 3-lea
Având dumnezeiască dorință, încă mai mult a fi necăjit, cugetătorule de Dumnezeu, ai văzut dumnezeiescul har; că din cer lumina pogorându-se, te-a cercetat pe tine în nevoință, și glas ai auzit, întărindu-te și grăind :
Bucură-te, fiule al dumnezeieștii lumini;
Bucură-te, locaș al Duhului Sfânt;
Bucură-te, făclia cea nestinsă a liniștii;
Bucură-te, canonul cel preadrept al înfrânării;
Bucură-te, privirea cea preadulce a îngerilor și a oamenilor;
Bucură-te, mărirea cea laudată a celor aleși;
Bucură-te, izgonitorule al patimilor omenești;
Bucură-te, îmbogătitorule de dumnezeiesc har;
Bucură-te, Părinte întâistătător al părinților;
Bucură-te, preacinstite iscusit păzitor al celor neînsoțiți;
Bucură-te, cel ce covârșești întru cunoștinta pe cei întelepți;
Bucură-te, cel ce întărești pe credincioșii cei căzuți ridicându-i;
Bucură-te, Părinte Antonie, de Dumnezeu cugetătorule!
Condaculul al 4-lea
Aprins fiind de dumnezeiască dorință, către muntele pustiului ai alergat, Antonie, bucurându-te; iar cel nărăvit întru răutate, un disc mare de argint a pus înaintea ta, însă tu ca pe un gunoi defăimându-l cântai lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 4-lea
Nevoindu-te mai presus de fire, Părinte Antonie, și biruind relele vicleșuguri diavolești, mai presus de acestea te-ai arătat; deci, făcându-te cetățean al pustiei, auzi acestea :
Bucură-te, canonul și temelia pustnicilor;
Bucură-te, plângerea împotriva răilor vrăjmași;
Bucură-te, slujitorule al slujbelor celor mai bune;
Bucură-te, dătătorule al celor ce cer cele dumnezeiești;
Bucură-te, că rău ai pătimit, vrăjmașului împotrivindu-te;
Bucură-te, că, unindu-te cu Dumnezeu, te-ai veselit;
Bucură-te, minunea cea preaveselitoare a îngerilor;
Bucură-te, cel ce ești rana grea a demonilor;
Bucură-te, credinciosule slujitor al lui Dumnezeu;
Bucură-te, înaintestătător al credincioșilor;
Bucură-te, prin care s-au deșertat cetățile;
Bucură-te, prin care munți în cetăți s-au schimbat;
Bucură-te, Părinte Antonie, de Dumnezeu cugetătorule!
Condaculul al 5-lea
Vrând a trece Nilul, Părinte de Dumnezeu purtătorule Antonie, luntre neaflându-se, te-ai suit pe un crocodil, mergând spre cercetarea rugătorilor tăi, cântând împreună cu dânșii lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 5-lea
Văzându-te tinerii Egiptului în pustie locuind, ca pe unul mai presus de oameni, și auzind învățătura ta, s-au schimbat cu dumnezeiască schimbare; pentru care, slăvind pe Dumnezeu, grăim ție :
Bucură-te, cel ce ești om între îngeri;
Bucură-te, cel ce ești înger între oameni;
Bucură-te, cel ce, prin pildele tale, pământul l-ai facut cer;
Bucură-te, cel ce, prin faptele tale, ai slujit lui Dumnezeu;
Bucură-te, că ai surpat sprânceana demonilor;
Bucură-te, cel ce ai înălțat viață muritorilor;
Bucură-te, tăinuitorule al dumnezeieștii stăpâniri cea în trei Sori;
Bucură-te, povățuitorule al dumnezeieștii petreceri;
Bucură-te, ridicarea celor căzuți;
Bucură-te, mântuirea multora;
Bucură-te, că ne povățuiești pe noi a urma ție;
Bucură-te, că urmând povețelor tale, adunăm sufletului bogăție;
Bucură-te, Părinte Antonie, de Dumnezeu cugetătorule!
Condaculul al 6-lea
Propovăduitor al dreptei credințe celor fără de Dumnezeu te-ai arătat și voind a te face mucenic, cu bărbăție în oraț ai intrat; dar, neîmplinindu-ți dorința, cu singură bunăvoința te-ai făcut desăvârșit nevoitor, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 6-lea
Ca un luceafar în pustiul Egiptului strălucind, întunericul înșelăciunii ai gonit și, săvârșind pururea tămăduiri, prin tine Dumnezeu S-a preaslăvit; pentru care primești de la noi acestea :
Bucură-te, prin care se împodobesc cuvioșii;
Bucură-te, prin care oamenii se mântuiesc;
Bucură-te, dumnezeiască mângâiere a bolnavilor;
Bucură-te, harul cel dumnezeiesc al călătorilor;
Bucură-te, că ai vindecat prin rugăciune pe cea îndrăcită;
Bucură-te, preafericite, cel ce de toți te-ai depărtat;
Bucură-te, că îndată în pustie ai fugit;
Bucură-te, cel ce viață îngerească ai uneltit;
Bucură-te, cel ce te-ai făcut dumnezeiesc slujitor;
Bucură-te, cel ce te-ai arătat pentru noi mijlocitor către Domnul;
Bucură-te, povățuitorul poporului către Dumnezeu;
Bucură-te, împăciuitorul oamenilor cu Dumnezeu;
Bucură-te, Părinte Antonie, de Dumnezeu cugetătorule!
Condaculul al 7-lea
Rămânând în munții pustiului marele Antonie, hrana de la saracini avea, apoi lucrând pământul, cu grâu și cu finice se hrănea, fiarele înfricoșându-se, iar pe credincioși îndemnându-i a cânta lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 7-lea
Nou oraș ai arătat adâncimea pustietății, Antonie fericite, cel deopotriva cu îngerii; căci ca un alt Ierusalim și Sinai muntele tău s-a preamărit, și ca un alt Moise și Ilie arătându-te, auzi acestea :
Bucură-te, al doilea Moise cu faptele;
Bucură-te, al doilea Ilie cu chipurile;
Bucură-te, cel ce blândeții lui David te-ai asemănat;
Bucură-te, cel ce cărările Botezului ai urmat;
Bucură-te, cel ce ai izvorât apa monahilor în loc însetat;
Bucură-te, cel ce lui Pavel cel simplu te-ai asemănat;
Bucură-te, cel ce în fiecare zi ai sfătuit pe monahi;
Bucură-te, cel ce ai povatuit îndeosebi pe cei greșiti;
Bucură-te, cel ce ai vindecat pe cei orbi;
Bucură-te, cel ce ai îndreptat pe cei slăbănogi;
Bucură-te, cel ce ai gonit patimile cele sufletești;
Bucură-te, cel ce ai vindecat durerile cele trupești;
Bucură-te, Părinte Antonie, de Dumnezeu cugetătorule!
Condaculul al 8-lea
Străină minune ! Văzând vânarea în multe feluri, nicidecum nu te-ai înspăimântat, de trei ori fericite; iar vânătorul, dumnezeiasca ta față văzând, de frică fiind cuprins, îndată a murit, făcându-te tu pilda tuturor celor ispitiți, a cânta lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 8-lea
Cu totul vesel te-ai arătat, văzând înălțarea sufletului lui Ammun, pe care ai arătat-o celor împreună cu tine întrebat fiind de dânșii, de Dumnezeu purtătorule Antonie; deci, văzând sfințenia ta, minunându-ne, grăim ție :
Bucură-te, însuți văzătorule al tainelor;
Bucură-te, trecătorule cu vederea al pământeștilor lucruri;
Bucură-te, luminarea adevărată a celor necunoscători;
Bucură-te, grabnică supunere a supușilor;
Bucură-te, că pe cele viitoare, că pe cele de față le vedeai;
Bucură-te, că arătai cu putința pe cele cu neputința;
Bucură-te, că ai mântuit pe tinerii cei îndrăciți;
Bucură-te, cel ce ai tămăduit pe cei bolnavi de ochi;
Bucură-te, cel ce vedeai înalțarea sufletelor;
Bucură-te, cel ce mai înainte spuneai ieșirea lor;
Bucură-te, toiagul cel bun al monahilor;
Bucură-te, cinstita împodobire a credincioșilor;
Bucură-te, Părinte Antonie, de Dumnezeu cugetătorule!
Condaculul al 9-lea
Tot darul cel dumnezeiesc, ca și Pavel ai primit, ca cel ce te-ai făcut și tu, toate tuturor, pe toți covârșindu-i Antonie, până și în văzduh te-ai răpit, cuvioase; pentru care, încutremurat cu totul cântai lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 9-lea
Pe ritorii cei mult vorbitori, ca pe niște pești fără de glas i-ai arătat prin cuvintele tale, de Dumnezeu purtătorule, că, ritorisind despre Dumnezeu, cuvintele tale asemănându-le cu lucrurile, te-ai făcut minunat și mărit; pentru aceasta cântam ție :
Bucură-te, versul înțelepciunii lui Dumnezeu;
Bucură-te, vistieria cuvintelor Lui;
Bucură-te, cel mai înțelept decât toți filozofii;
Bucură-te, cel mai iscusit și mai înalt în cuvinte;
Bucură-te, preamărita auzire și grăire a celor înțelepți;
Bucură-te, preacinstita oglindire a monahilor și a tuturor celor ce te caută;
Bucură-te, cel ce veselești auzul credincioșilor;
Bucură-te, cel ce ai dezlegat împleticirile filozofilor;
Bucură-te, fiu al lui Dumnezeu, după împărtășire;
Bucură-te, înalțarea preacuvioșilor după străduire;
Bucură-te, prin care s-a înființat monahismul;
Bucură-te, prin care s-au îndreptat credincioșii;
Bucură-te, Părinte Antonie, de Dumnezeu cugetătorule!
Condaculul al 10-lea
Grăbindu-te, de Dumnezeu purtătorule Părinte, după porunca dinainte primită de la Dumnezeu, te-ai dus către Pavel Tebeul; și, împiedicându-te de multe ispite, nu te-ai înfricoșat de relele întâmplări și, dobândind ceea ce doreai, ai încetat întristarea, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 10-lea
A doua oara, făcând călătoria marele Antonie și grăbindu-se către Pavel Tebeul, a vazut înalțarea sufletului lui; deci, alergând și găsindu-l mort, l-a îngropat, luându-i îmbrăcămintea; pentru care grăim lui :
Bucură-te, înger purtător de trup;
Bucură-te, omule cel ce cu Dumnezeu ai vorbit;
Bucură-te, cel ce ai văzut nevoințele lui Pavel;
Bucură-te, slujitorul îngropării lui;
Bucură-te, cel ce ai istorisit viețuirea lui;
Bucură-te, cel ce te-ai îmbogățit cu a lui făptura bună;
Bucură-te, cel ce mai înainte ai cunoscut înșelăciunea eresurior;
Bucură-te, cel ce ai alinat tulburarea Bisericilor;
Bucură-te, cel ce ai gonit primejdia eresului;
Bucură-te, părtașul dreptei cunoștințe;
Bucură-te, buna mireasmă a pustiurilor;
Bucură-te, buna insuflare a monahilor;
Bucură-te, Părinte Antonie, de Dumnezeu cugetătorule!
Condaculul al 11-lea
Nevoind Valachie, cel de cele arienești cugetător, a cunoaște pe Fiul, Dumnezeu preaînalt, te-ai pornit împotriva lui, Antonie; și el, ticălosul, luând cele după faptele sale, de cal a fost ucis, iar tu lui Dumnezeu cântai: Aliluia!
Icosul al 11-lea
Lumina, trimisă de Luminătorul cel mare, arătându-te tu Antonie, ai luminat pe toți, și pe ucenici tăi sfătuind, mai înainte le-ai arătat mutarea ta din viață de aici; iar ei, de întristare fiind cuprinși, cântau ție acestea :
Bucură-te, mângâierea noastră;
Bucură-te, încurajarea tuturor;
Bucură-te, hrănitorul celor flămânzi de cele cerești;
Bucură-te, sfătuitorul celor doritori de cele sufletești;
Bucură-te, că ieșirea ta mai înainte ai cunoscut-o, de Dumnezeu purtătorule;
Bucură-te, următorule ai înțelepțiților de Dumnezeu apostoli;
Bucură-te, prin care pământenii se laudă;
Bucură-te, prin care înțelepții se apără;
Bucură-te, desfătarea slavei tale celei negrăite;
Bucură-te, amintirea hranei tale celei sfinte;
Bucură-te, că învățăturile tale cu drag le primim;
Bucură-te, că ne mântuim sufletul urmându-ți sfaturile;
Bucură-te, Părinte Antonie, de Dumnezeu cugetătorule!
Condaculul al 12-lea
De mare dar s-a învrednicit marele Atanasie, luând amândouă hainele tale, de Dumnezeu purtătorule Antonie, și scriind dumnezeiască viață ta, cea de una sută și cinci ani, cânta lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 12-lea
Cânți împreună cu îngerii ca mai înainte cu oamenii, în ceruri veselindu-te, fericite, cântarea cea întreit-sfânta lui Dumnezeu, pe Care roagă-L pentru cei ce te cinstim pe tine, Antonie, și cu dragoste cântăm acestea :
Bucură-te, locuitorul celor cerești;
Bucură-te, împodobitorul celor pământești;
Bucură-te, cel ce împreună petreci cu îngerii;
Bucură-te, împreună-vorbitorule cu sfinții;
Bucură-te, pururea lăudătorule al Preasfintei Treimi;
Bucură-te, fierbinte mijlocitorule al tuturor către Dumnezeu;
Bucură-te, povățuitorul și sprijinitorul celor ce te lauda pe tine;
Bucură-te, strălucitule pastor și învățătorule al ucenicilor tai;
Bucură-te, înaintestătător al tuturor cuvioșilor;
Bucură-te, preacinstitule conducător al celor necăsătoriți;
Bucură-te, cel ce ești cald mijlocitor al celor ce poartă numele tău;
Bucură-te, mare apărător al celor ce te cinstesc pe tine;
Bucură-te, Părinte Antonie, de Dumnezeu cugetătorule!
Condaculul al 13-lea
O, preaintelepte de Dumnezeu purtătorule Antonie, căpetenia parintilor și slavă cuvioșilor, primeste de la noi aceste laude ce cu tot sufletul le aducem ție și roagă-te lui Dumnezeu pentru noi cei ce cantăm: Aliluia! (acest condac se zice de trei ori)
Apoi iarăși se zice Icosul întâi
Om cu firea te-ai arătat, Părinte, dar te-ai văzut împreună cetățean cu îngerii, căci ca un fără de trup ai viețuit pe pământ, Preacuvioase Antonie, lepădând toată purtarea de grijă a trupului; pentru aceasta grăim ție:
Bucură-te, odrasla cucernicului Părinte;
Bucură-te, ramura credincioasei Maicii Sfinte;
Bucură-te, vlăstarul cel neveștejit al Egiptului;
Bucură-te, povățuitorul cel mare al pustiului;
Bucură-te, că din tinerețe lui Hristos ai urmat;
Bucură-te, că firește de trup te-ai depărtat;
Bucură-te, arătătorule al căilor monahicești;
Bucură-te, cel ce voiești mântuirea muritorilor;
Bucură-te, izbăvitorul din înșelăciuni al celor mulți;
Bucură-te, dătătorul râurilor de tămăduiri;
Bucură-te, prin care Dumnezeu s-a preaînălțat;
Bucură-te, prin care satana s-a rușinat;
Bucură-te, Părinte Antonie, de Dumnezeu cugetătorule!
Și Condaculul întâi
Fugind de întunericul cel negru al Egiptului, ai căutat pământul cel de viață dătător al pustiului. Prin înfrânare și nevoința veștejind săltările trupului, prealăudate, te-ai făcut pilda monahilor, de Dumnezeu cugetătorule, celor ce cântă: Bucură-te, Părinte Antonie, de Dumnezeu cugetătorule!
