Acatist de vindecare către Sfântul Arhanghel Rafail

Acatist de vindecare către Sfântul Arhanghel Rafail de Autor neidentificat

În Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, Amin.
Slavă Ție Dumnezeul nostru, Slavă Ție!
Împărate Ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, care pretudindeni ești și toate le împlinești, Vistierul bunătăților și Dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi și ne curățește pe noi de toată necurăția și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi!
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și in vecii vecilor. Amin!
Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre pentru Numele Tău.
Doamne miluiește, Doamne miluiește, Doamne miluiește. Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și in vecii vecilor. Amin!
Tatăl nostru, care ești în ceruri, sfințească-se Numele Tău, vie impărăția Ta, fie voia Ta, precum în cer și pe pământ. Pâinea noastră cea spre ființă dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșalele noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăvește de cel rău.
Pentru rugăciunile părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi. Amin!
Miluiește-ne pe noi, Doamne, miluiește-ne pe noi, că nepricepându-ne de nici un răspuns, această rugăciune aducem Ție, ca Unui Stăpân, noi păcătoșii robii Tăi, miluiește-ne pe noi.
Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh.
Doamne, miluiește-ne pe noi, că întru Tine am nădăjduit, nu Te mânia pe noi foarte, nici pomeni fărădelegile noastre, ci caută și acum ca un milostiv, și ne izbăvește pe noi de vrăjmașii nostri, că Tu ești Dumnezeul nostru, și noi suntem poporul Tău, toți lucrul mâinilor Tale și Numele Tău chemăm.
Și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Ușa milostivirii deschide-o nouă, binecuvântată Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru Tine, ci să ne mântuim prin Tine din nevoi, că Tu ești mântuirea neamului creștinesc.
Doamne miluiește (de 12 ori). Slavă ... Și acum ...

Crezul:

Cred întru unul Dumnezeu, Tatăl atotțiitorul, făcătorul cerului și al pământului, văzutelor tuturor și nevăzutelor.
Și întru unul Domn Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Unul-Născut, care din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii: Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu făcut; Cel de o ființă cu Tatăl, prin Care toate s-au făcut. Care pentru noi oamenii și pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din ceruri și S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din Maria Fecioara și S-a făcut om. Și S-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponțiu Pilat, și a pătimit și S-a îngropat. Și a înviat a treia zi, după Scripturi. Și s-a suit la ceruri și șade de-a dreapta Tatălui. Și iarăși va să vină cu slavă, să judece viii și morții, a Cărui împărăție nu va avea sfârșit.
Și întru Duhul Sfânt, Domnul de viață făcătorul, Care din Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl și cu Fiul este închinat și slăvit, Care a grăit prin Prooroci.
Întru una, sfântă, sobornicească și apostolească Biserică. Mărturisesc un Botez întru iertarea păcatelor. Aștept învierea morților. Și viața veacului ce va să fie. Amin.

Condacele și Icoasele

Condacul 1

Voievod al Puterilor cerești, călăuzitor și mângâietor al neamului omenesc, Sfinte Arhanghel Rafail, ca unuia care stai înaintea Tronului Împăratului Slavei, ție aducem această umilă cântare de mulțumire. Cu puterea și cu mila ta, din toate bolile și suferințele ne slobozești, vindecând rănile noastre sufletești și trupești, iar noi, lăudându-te, strigăm ție cu credință:Bucură-te, Sfinte Arhanghel Rafail, cel care ștergi lacrimile durerilor noastre!

Icosul 1:

Îngerii din Cer au fost chemați la porunca Domnului Atotcuprinzător să se alăture vitejiei tale și împreună cu Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil să învingeți oastea cea răzvrătită și pe al ei conducător, alungându-i în genunea întunecată pentru veșnicie. Iar noi, încercând să înțelegem cu sufletul ceea ce mintea nu poate pricepe, cutremurați, cu frică și cu bucurie strigăm unele ca acestea:
Bucură-te, în care strălucește Lumina cea fără de vârstă;
Bucură-te, prin care vrăjmașul a fost învins;
Bucură-te, prin care s-a dovedit Puterea;
Bucură-te, izbăvitorul nostru din cursele celui viclean;
Bucură-te, prin care s-a primenit pământul și cerul s-a umplut de veselie;
Bucură-te, prin care s-a înfăptuit dreptatea Ziditorului;
Bucură-te, Sfinte Arhanghel Rafail, cel care ștergi lacrimile durerilor noastre!

Condacul al 2-lea:

Văzând credincioșia și râvna ta slujitoare, Cel Atotștiutor și fără de început, ți-a încredințat spre pază și învățătură pe toți aceia care vor să aducă alinare suferințelor trupești ale făpturilor cu suflet, dându-ți darul și puterea de a vindeca orice rană sau boală. Lăudați fie în veac Domnul și al Lui Sfânt Arhanghel, căci nu suntem singuri și părăsiți în ceasul durerilor noastre, străduindu-ne să cântăm cu guri omenești cântarea de slavă: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Știm, Doamne, că patul de suferință și tot felul de necazuri sunt o blândă mustrare pentru greșelile fără de număr pe care le înfăptuim în fiecare ceas, căci ne-am lepădat de Tine, iar acum rătăcim ca orbii în negură. Unde vom găsi lumina decât lângă Crucea dătătoare de viață pe care, răstignindu-Te, ai ridicat povara păcatului întregii omeniri? Cine să ne răcorească fierbințeala și să ne aline durerile, izvorând din ochii nostril lacrimi de adevărata pocăință? De aceea, cu genunchii plecați în fața sfintei tale icoane, Sfinte Arhanghel Rafail, grăim ție unele ca acestea:
Bucură-te, acela ce ai darul de a vindeca orice boală, oricât ar fi de grea;
Bucură-te, mare ajutător și rugător spre iertarea păcatelor noastre;
Bucură-te, cel ce stăruiești pentru lungirea înspre pocăință a zilelor noastre;
Bucură-te, călăuzitorul și îndrumătorul celor ce vor să găsească leacul vindecărilor noastre;
Bucură-te, că arăți tainele ierburilor și tuturor mineralelor folositoare în grabnica însănătoșire;
Bucură-te, când mulțumirile noastre se înalță ca aurul tămâiei spre slava Sfintei Treimi;
Bucură-te, Sfinte Arhanghel Rafail, cel care ștergi lacrimile durerilor noastre!

Condacul al 3-lea:

„Frica de Dumnezeu este începutul înțelepciunii”, rostea împăratul Solomon; dar noi în sminteală și necurății de tot felul ne petrecem zilele și nopțile, dând prilej de bucurie diavolilor care ne supun tuturor ispitelor, căci nu știm să cântăm laolaltă cu îngerii: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Stăpână milostivă, mâinile Tale împreunate cer milă și îndurare de la Fiul Tău și Dumnezeul nostru, iar lacrimile Tale ne spală sufletul de noroiul greșelilor; cu știință și fără de știință îți aducem ție, cea plină de iubire, care ne înconjori cu blândețea și gingășia Ta, sub sfântul tău Acoperământ. Iar pe tine, Arhanghele, cel ce ne poți tămădui rănile sufletești și trupești, cu durere și cu umilință, te lăudăm cu unele ca acestea:
Bucură-te, că primești ajutor de la Aceea care a purtat în pântecele feciorelnic mântuirea neamului omenesc;
Bucură-te, cel ce i-ai însoțit spre știință pe sfinții Cosma și Damian;
Bucură-te, de la care au primit învățătură Sfinții Chir și Ioan, ca și Sfântul Mucenic Modest, spre alinarea celor ce nu se vaită cu glas omenesc;
Bucură-te, călăuzitorul pașilor și îndreptătorul Sfântului mucenic Pantelimon, la moaștele căruia alergăm necontenit;
Bucură-te, cel ce ai dăruit-o și pe Cuvioasa Parascheva, ocrotitoare a țării noastre , de la care și azi primim vindecare;
Bucură-te, cel ce oricând îndrumi pe cei ce urmeaza calea medicinei, spre folosul semenilor lor;
Bucură-te, Sfinte Arhanghel Rafail, cel care ștergi lacrimile durerilor noastre!

Condacul al 4-lea:

„În dar ați luat, în dar să dați”, a spus Domnul nostru Iisus Hristos, dându-le putere de sus ucenicilor Săi; iar cei ce știu că vindecarea este pe măsura credinței, cu ochii plini de lumina speranței privesc spre Slava Bunului Dumnezeu, primind ajutor de la Sfinții Apostoli și de la toți Sfinții vindecători, împreună cu cetele îngerești cântând cântare de mulțumire: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

În fundul prăpastiei unde m-a prăbușit nebunia mea, plin de răni urât mirositoare și cu sufletul ferecat, mi-am adus aminte aminte de lucrul mâinilor Tale și am plâns și am strigat NumeleTău. Eu sunt oaia rătăcită care aleargă spre păstorul ei, eu sunt fiul care a risipit averea părintelui său, dar astăzi mă întorc la Tine. Primește-mă, Părinte, pune un nou început vieții mele, iar Sfântul Arhanghel Rafail să mă acopere cu darul său și pe mine, păcătosul, ca împreună cu cei miluiți să putem striga așa:
Bucură-te, cel ce nu te-ai depărtat de noi în ceasul plânsului și amărăciunii noastre;
Bucură-te, cel ce ne-ai legat rănile sufletești, ungâdu-le cu mirul iertării;
Bucură-te, cel ce ne-ai curățit mădularele putregăite cu ierburile și seva pământului;
Bucură-te, cel ce te-ai ostenit veghindu-ne după boală ca să nu cădem iar în ispită;
Bucură-te, cel ce ne-ai scos din boala întunecimii și ne-ai deschis ochii sufletului pentru a vedea cărarea;
Bucură-te, cel ce îngrijești să nu ne abatem nicicând din drumul care duce spre adevăr;
Bucură-te, Sfinte Arhanghel Rafail, cel care ștergi lacrimile durerilor noastre!

Condacul al 5-lea:

Sfinte Arhanghel Rafail, ne rugăm ție ca aceluia ce, străjuind Tronul Celui de Necuprins, ai primit în paza ta și lumina soarelui și vântul serii care alungă arșița, îndepărtând seceta. Învață-ne pe noi, păcătoșii, să ne bucurăm de fiecare clipă ale acestei vieți trecătoare, cântând laolaltă cu întreaga creație divină: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Ca puful de păpădie este viața omului și ca nisipul mării sunt păcatele lui. Tinerețea se crede fără sfârșit, dar trece ca o clipă și vine lunga vreme a plângerii și a suferinței. Sufletul plin de păcate, mintea o întunecă și lasă boala să se cuibărească și să muște fără milă din trupul vlăguit de putere. De aceea ajutor cerem ție, pentru ca, păzind comorile dăruite prin Harul Sfântului Botez, să te lăudăm cu grăiri ca acestea:
Bucură-te, cel ce ne povățuiești în facerea de bine, spre folosul aproapelui nostru și Slava Bunului Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce ne însoțești în căutarea florilor și ierburilor tămăduitoare, ca și a mineralelor vindecătoare dăruite de pământ;
Bucură-te, cel ce ne înveți când și cum să le folosim pe acestea pentru vindecarea feluritelor boli;
Bucură-te, cel ce ne ajuți să luptăm împotriva diavolilor și a supușilor lor cu chip omenesc ce folosesc licori din ierburi ca să înnebunească simțurile;
Bucură-te, cel ce surpi lucrarea necurată prin care se rătăcesc mințile tinerilor, salvându-i din desfrânare și pofte de tot felul;
Bucură-te, Sfinte Arhanghel Rafail, cel care ștergi lacrimile durerilor noastre!

Condacul al 6-lea:

Prin marea grijă și iubirea Treimii cea de o Ființă, am învățat de la tine că boala trupului este lipsa îngrijirii sufletului, căci sufletul care este neiertător, nemilos, avar sau plin de egoism, trăiește într-un trup în care inima și toate cele dinlăuntru sunt ca o cămară plină de praf, dezordine și murdărie. Ajută-ne să ne curățim prin lacrimi de pocăință, pentru a nu fi asemeni mormintelor despre care vorbea Mântuitorul nostru, iar buzele noastre să rostească neîncetat cântare de umilință: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Binecuvântată este întreaga lucrare a Prea Sfintei Treimi și binecuvântată este această țară, cu munții și câmpiile ei, cu izvoarele și pădurile în care Cel de Sus a așezat flori și ierburi felurite, cu marea și viețuitoarele ei; binecuvântat este acest pământ, în ale cărui măruntaie se găsesc săruri și minerale după trebuință. Cu smerenie închinându-ne Celui ce le-a făurit, lăudăm pe cel ce le are în grija sa cu aceste cuvinte:
Bucură-te, cel care ne deschizi ochii și inimile în a vedea durerile celui de lângă noi;
Bucură-te, cel ce nu îngădui răgaz până la deplina însănătoșire a celui căzut în suferință;
Bucură-te, cel ce ne întărești în a posti și a veghea în rugăciune pentru cei bolnavi;
Bucură-te, cel ce ne înveți să ne vindecăm mai întâi sufletul, iar mai apoi trupul;
Bucură-te, cel ce birui diavolul și lucrările vrăjitorești făcute cu ierburi și minerale spre uciderea înceată a trupului și a sufletului;
Bucură-te, cel ce ne sfătuiești să nu trecem pe lângă durere nepăsători, ajutor dând și neașteptând răsplată;
Bucură-te, Sfinte Arhanghel Rafail, cel care ștergi lacrimile durerilor noastre!

Condacul al 7-lea:

Tu nu ai numai darul încetării oricărei boli a celor ce cu nădejde se roagă ție, după Sfânta și Preacurata Maică a Domnului Iisus Hristos, căci, ocrotindu-i pe vindecătorii din lume și din sihăstrie, ai în baza și în grija ta și pe călători și pelerini, veghind asupra lor ca ispitele sau primejdiile să nu îi împiedice să dea cântare de mulțumire și slavă: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Cei ce se pregătesc de drum aleargă cu credință la icoana ta, căci chipul tău atât de blând și plin de bunătate, toiagul și diadema de raze de pe fruntea ta îi umple de bucurie; de la noi toți, călători vremelnici, primește aceste cuvinte umile de laudă:
Bucură-te, cel ce porți toiagul drumețului, învățându-ne să pășim numai pe calea care duce spre mântuire;
Bucură-te, cel ce ne însoțești în peregrinările prin această viață trecătoare, dezvăluindu-ne binele și ferindu-ne de ispite;
Bucură-te, cel ce ne îndemni să mergem înainte, spre Lumina cea fără de margini, păstrându-ne sănătoși până la sfârșit;
Bucură-te, cel ce ne porți pe aripile nevăzute, arătându-ne slava cea dumnezeiască, așa cum l-ai călăuzit pe părintele nostru Enoh;
Bucură-te, cel ce ne întorci fericiți și iluminați la casele noastre, spre a-L mărturisi pe Dumnezeu, la fel cum l-ai întors și pe acela;
Bucură-te, cel ce veghezi ca drumul spre cele cerești și pământești să ne fie pe înțeles, învățând să grăim Adevărul pentru semenii noștrii;
Bucură-te, Sfinte Arhanghel Rafail, cel care ștergi lacrimile durerilor noastre!

Condacul al 8-lea:

„Adu-ți aminte de mine și caută spre mine și nu mă pedepsi pentru păcatele mele și pentru greșelile mele și ale părinților mei, căci am păcătuit înaintea Ta” striga către cer, în orbirea lui trupească, Tobit, robul Tău. Iar tu, Sfinte Arhanghel Rafail, ai fost trimis din slava cerească pentru a-l sfătui pe fiul celui în suferință în drumurile lui, stăruind să cânte lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

La chemarea tatălui său, Tobie a alergat și, luând sfaturile folositoare pentru suflet, a pornit la vremea sorocită către Ragheșul Midiei. Orice clipă ai fost lângă el, Sfinte Arhanghel Rafail, și ca un înger păzitor l-ai ocrotit, vestindu-i vrerea Domnului, arătându-i cele ce au fost și cele ce aveau să fie, pentru care auzi de la noi unele ca acestea:
Bucură-te, că Tobit a fost fără de păcat în fața Celui de Sus, povățuindu-l și pe fiul său cum să urmeze Legea;
Bucură-te, că ai fost ales din Slava Tatălui Ceresc în a-l veghea pe Tobie, pentru a-i deschide ochii spre cele de sus și cele de sub cer;
Bucură-te, că i-ai dat lui taina vindecării de demon prin arderea măruntaielor peștelui prins;
Bucură-te, cel ce i-ai ales soție din neamul lui Moise și le-ai ocrotit căsătoria, ca nimic rău să nu li se întâmple;
Bucură-te, cel ce i-ai pregătit lui Tobie leacul pentru albeața ochilor tatălui său care, recăpătând vederea, a lăudat de îndată pe Dumnezeu cu toată casa lui;
Bucură-te, cela ce n-ai primit plată pentru îndelungată osteneala ta, învățându-i pe toți să binecuvinteze pe Stăpân, iar nu pe slujitor;
Bucură-te, Sfinte Arhanghel Rafail, cel care ștergi lacrimile durerilor noastre!

Condacul al 9-lea:

Cine nu L-a cunoscut pe Dumnezeu singur și nemângâiat își numără clipele, dar fericiți în veac sunt cei ce cu credință se îndreaptă spre lumină, căci aceia se vor bucura de pacea Lui, iar ochii sufletuluu lor râzând veșnic se vor veseli. Binecuvântați cei ce Te iubesc, ei au învățat să cânte împreună cu îngerii Tăi: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Nașterea Ta, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, vestită a fost celor umili și sărmani prin îngerul trimis să aducă solie, iar Slava Domnului a strălucit împrejurul celor mici, înfricoșându-i și umplându-i de mirare. Dar tu, ca un iubitor de oameni, Sfinte Arhanghel Rafail, ai binevestit bucuria mântuirii noastre, a tuturor, pentru care, cu sfială îndrăznim să cântăm ție:
Bucură-te, cel ce lângă Tronul Împăratului cu ochi nelumești te oglindești în slava cea de necuprins;
Bucură-te, cel ce te-ai înfățișat mai înainte păstorilor, împreună cu oastea cerească taina cea de neînțeles a Nașterii Mielului vestind;
Bucură-te, că i-ai învățat să cânte „Slavă întru cei de Sus lui Dumnezeu și pe pământ pace”, luminându-le drumul spre ieslea din Betleem;
Bucură-te, că ai picurat roaua speranței în sufletul acelora și astăzi încredere ne dai și nouă cu solirile tale pe lângă Cel fără de Început;
Bucură-te, cel ce ai milă și îndurare și cu puterea vindecării aduci pace, sănătate și bucurie poporului dreptcredincios;
Bucură-te, protector al tinerilor, far dumnezeiesc ce le ocrotești viitorul, îndemnându-i la iubirea de semeni, căci „Milostenia izbăvește de la moarte și curăță orice păcat”;
Bucură-te, Sfinte Arhanghel Rafail, cel care ștergi lacrimile durerilor noastre!

Condacul al 10-lea:

Cum să găsim cuvintele care să poată descrie frumusețea și bunătatea darurilor tale, cel ce stai în veșnica lumină ascultând cetele serafimilor: „Sfânt, Sfânt, Sfânt”, ocrotindu-ne cu iubirea și rugăciunile tale, domolind mânia ce cu dreptate se abate asupră-ne, cei ce L-am vândut pe mai puțin decât o sărutare și care ne-am depărtat de cântarea cea de folos: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Se cutremură pământul de răutatea faptelor noastre, gândurile rele și vorbele murdare se adună ca o grindină de smoală și ucid tot ceea ce este mai pur în noi: scânteia divină pe care am primit-o în dar la naștere și pe care n-am știut să o prefacem în candelă dogorind de dragostea pentru Dumnezeu. De aceea strigăm ție, nădejdea noastră de iertare, unele ca acestea:
Bucură-te, păstrând viu în mintea noastră ceasul judecății și îngrădește-ne cu frica de moarte;
Bucură-te, ajutorul nostru în a înfăptui oricând nu voia păcătoasă a minții, ci Voia Celui ce ni te-a dăruit Înger păzitor;
Bucură-te, că nu ne lași să rătăcim la răspântia dintre ființă și neființă;
Bucură-te, cel ce ne-ai plecat genunchii și ai sângerat în noi balaurul cel groaznic al trufiei;
Bucură-te, cel ce ai dezlegat lacrimile părerilor de rău din ochii uscați de desfătarea plăcerilor lumești;
Bucură-te, cel ce ne iei de mână ca pe copii, luminându-ne în suferință ca să nu cădem în prăpastia deznădejdii;
Bucură-te, Sfinte Arhanghel Rafail, cel care ștergi lacrimile durerilor noastre!
Condacul al 11-lea:
„Omul bun, din visteria cea bună a inimii sale scoate cele bune, pe când omul rău, din visteria cea rea a inimii lui scoate cele rele. Căci din prisosul inimii grăiește gura lui. Poate orb pe orb să călăuzească? Nu vor cădea amândoi în groapă?” Dar pe mine ticălosul, cine m-a călăuzit? Am avut ochi și nu am văzut, urechile nu am auzit, iar buzele mele mai lesne le-a fost să rostească minciuna decât a-I cânta lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Doamne, întru dreptate m-ai pedepsit, întru dreptate mi-ai luat vederea, ticălosul de mine, că nu am privit la durerea aproapelui meu; cu dreptate mi-ai luat auzul, căci surd am fost la strigătul fratelui meu. Ca Iov sunt însingurat, dar n-am curaj să Te chem, rănile și bolile sapă în mine ca viermele în fructul cel copt, sunt ca o casă goală și plină de păianjeni. Curăță-mă, Sfinte Arhanghel Rafail, când cu ultima suflare șoptesc acestea:
Bucură-te, cel ce din slava Domnului ai coborât și nu ți-a fost scârbă de mine, cel plin de bube și noroi;
Bucură-te, cel ce cu blândețe m-ai întors din calea fărădelegilor mele, spunându-mi pas cu pas unde și cum am greșit;
Bucură-te, cel ce mi-ai dăruit toiagul tău și m-ai învățat să lovesc capul șarpelui cel ispititor;
Bucură-te, că nu m-ai părăsit până la sfârșit și tovarăș de drum plin de înțelepciune și iubire mi-ai fost;
Bucură-te, că leacuri mi-ai dăruit, rănile mi-ai legat, speranță sădind în mine și sănătos m-ai redat Domnului meu;
Bucură-te, cel ce m-ai îndemnat să spovedesc păcatele și neputința, spre dulcea mântuire a sufletului meu;
Bucură-te, Sfinte Arhanghele Rafail, cel care ștergi lacrimile durerilor noastre!

Condacul al 12-lea:

Ziua este pe sfârșit, se apropie săcerătorul să culeagă spicele și pleava să o arunce în foc; înserarea vine peste vie și stăpânul va culege rodul, răsplătind lucrătorii. Și glas se va auzi din Cer: „știu faptele tale, iată a lăsat înaintea ta o ușă deschisă, pe care nimeni nu poate să o închidă, fiindcă, deși ai putere mică, tu ai păzit cuvântul Meu și nu ai tăgăduit numele Meu”, cântând cu tot sufletul: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Înconjurat ești, Doamne, Dumnezeul meu, de șapte Îngeri cu șapte trâmbițe așteptând semnul Mielului prin care va începe judecata cea de pe urmă, când cerurile se vor deschide pe cei drepți primind, și nimeni nu va mai flămânzi, nici înseta, căci Cel ce stă în mijlocul Tronului îi va paște pe ei și-i va duce la izvoarele apelor vieții. Atunci, dar mai ales acum, te implorăm Sfinte Arhanghel Rafail să ceri milă și îndurare pentru noi, care te slăvim cu unele ca acestea:
Bucură-te, diamant de preț care strălucești în inelul ce-L străjuiește pe Împăratul lumilor;
Bucură-te, cel ce ceri necontenit iertare și lăsare de păcate pentru poporul dreptcredincios;
Bucură-te, cel ce nu vei zăbovi la chemarea Stăpânului, când satana și cei care lucreaza fărăgedelegea vor fi pedepsiți;
Bucură-te, că se va șterge orice lacrimă și moarte nu va mai fi, nici plângere, nici strigăt, nici durere;
Bucură-te, cel ce stăruiești pentru tămăduirea neamurilor înspre iertarea lor și a urmașilor lor până la venirea acelor zile;
Bucură-te, Sfinte Arhanghel Rafail, cel care ștergi lacrimile durerilor noastre!

Condacul al 13-lea:

O, Sfinte Arhanghel Rafail, vezi durerea noastră, vezi pocăința și neputința noastră! Primește această puțină rugăciune care spre lauda ta se aduce și cere pentru noi de la Mântuitorul Hristos, iertare de păcate, sănătate, milă și izbăvire de focul cel veșnic, pentru ca în lăcașurile de lumină, laolaltă cu îngerii și sfinții să ne învrednicim să-I cântăm în veci: Aliluia! (se zice de trei ori).
Apoi se citesc Icosul 1: „Îngerii din cer...” și Condacul 1: „Voievod al Puterilor cerești ...” după care se citește rugăciunea:

Rugăciune

Dacă nu Te-aș fi întâlnit, aș fi fost fără de păcat. Dar eu am umblat pe cărările Tale, alături de Tine. Te-am cunoscut îndeaproape și ți-am ascultat cuvântul. O, glasul Tău atât de mângâietor făcea și ciripitul păsăsrilor să înceteze, gâzele se opreau pe firul ierbii, vântul adia mai lin și până și timpul stătea pe loc; mâinile Tale ridicate asupra noastră, binecuvântând întreaga fire, ochii Tăi luminoși care revărsau râuri de speranță, tristețea Ta de neînțeles, Iisuse Hristoase, bunul meu învățător!
Cu mine ai împărțit bucata de pâine și peștii, lângă mine ai închinat apa transformată în vin, început al Legii celei noi, cu mine Ți-ai împărțit haina, cămața și tot ce ai avut al meu a fost. Mi-ai arătat cele ce nu cunoșteam și mi-ai vegheat odihna, eu dormind ca un ticălos, iar Tu rugându-te pentru mine cu lacrimi de sânge. Din mine ai scos demonii ce mă țineau legat în lanțuri când tuturor le era frică, mie mi-ai îndreptat mădularele și m-ai ridicat din patul ce mă ținea țintuit; tină ai pus pe ochii mei orbi și culorile lumii am văzut prin Tine, gura mea aia deschis-o și ai dăruit cântarea îngerilor din cer auzului meu. Pe mine m-ai redat mie însumi. Și eu m-am lepădat de Tine. În ceasul acela eu nu eram acolo. Nici n-am aflat de Învierea Ta. Beat de fericirea de a fi fost întreg, am uitat de tot și de toate. Și călău n-am făcut, omorând binele în mine și în frații mei, cărora le căutam mereu pricină. Și avar m-am făcut, și bârfitor, și mincinos, și nimic din ceea ce a fost rău nu mi-a fost ascuns mie, în desfrânarea puturoasă în care-mi petreceam zilele. Dar oricâte averi aș fi avut, oricâte plăceri mi-aș fi îndeplinit, era mereu ceva care lipsea și nu-mi găseam mulțumirea.
Iar în noaptea vieții mele, căci mor eram fără să știu, Arhanghelul Domnului, Rafail, a fost trimis în casa desfătărilor mele și cu glas de tunet a zis: „Nebune, uite pe Cine ai părăsit!”, apoi mi-a luat negura de pe ochii sufletului, deschizându-i înspre Slava Ta. Atunci am strigat pământului: deschide-te și acoperă-mă, că de nimic nu sunt vrednic!
Din pustiul care mă înconjoară, mărturisesc în fața tuturor, Doamne, că eu sunt cel ce Te-a urmat și apoi Te-a osândit fără de vină; eu sunt cel ce Te-a trădat cu un sărut și eu Te-am biciuit, însângerându-ți Trupul. Coroană de spini Ți-am așezat pe frunte și mâna mea a bătut piroanele. Eu Te-am răstignit, Dumnezeul meu, cu nemernicia mea, cu uitarea și cu neiubirea mea.
Am cerut îngerului să deschidă cerurile și ploaie de foc să cadă peste mine, să ridice munții și să-i prăvălească peste ticăloșia mea, să adune apele puhoaie și să se reverse peste suflarea mea de otravă. Ca mielul hăituit de lup alergam fără să găsesc scăpare, până când m-am prăbușit, iar părerile de rău m-au preschimbat în râu de lacrimi și am aflat că în tot acest timp ceea ce mi-a lipsit a fost chipul Tău în mine. Și am văzut Lumina. Timpul se scurge, mă arde blând și necontenit dorul de Tine, Iisuse Hristoase, dulcele meu Mântuitor. Așezat pentru totdeauna lângă Crucea împodobită cu ghirlande de trandafiri roșii ca sângele pe care L-ai vărsat și pentru mine, Te mărturisesc laolaltă cu vameșul, desfrânata și tâlharul, chemându-te în ajutor. Sfinte Arhanghel Rafail, cu puterea ta, cere milă și îndurare pentru mine cel ce m-am întors, și roagă-L ca atunci când ușa strâmtă se va închide, eu să fiu ultimul care-i va fi trecut pragul și ca atâția rătăciți care au găsit Calea, să aud și eu „iertate-ți sunt păcatele”, întru Slava veșnică a Celui fără de Început al nostru Părinte, al Fiului Său Unuia Născut și a Mângâietorului Duh dătător de viață, în vecii vecilor. Amin.

Această lucrare se află în domeniul public în întreaga lume, deoarece autorul a decedat acum cel puțin 100 de ani.