„Suflete obosite”. Un nou roman de moravuri

Jump to navigation Jump to search

„Suflete obosite”. Un nou roman de moravuri
de Ion Luca Caragiale
În Epoca, 1899, 4 octombrie, la rubrica „Tribuna literară, p. 1-2, semnat cu inițiala I. În Opere, IV, 1938, la Addenda, p.412.”


Un nou roman?... Da, un nou roman.

De cine?... De d. Const. I. A. Nottara, cunoscutul autor al minunatului De vînzare.

Suflete obosite...

Iată un titlu care spune mai multe decît spunea titlul primei încercări — un coup d'essai, qui valait un coup de maître[1].

Îndată ce am aflat că suflete obosite sunt pe gherghef în lucru, am alergat într-un suflet să-l găsesc pe autor. Eu cunosc pe toți autorii... Sunt mulți; dar asta nu face nimica: eu îi cunosc pe toți. L-am întîlnit și l-am interviewat.

—Mă rog: e adevărat? d-ta? at roman? altul? parole d'honeur?[2]... Suflete obosite?

—Da, mi-a răsuns tînărul.

—Atunci, rogu-te spune-mi ce este, ce tratează, ce vrea, ce susține acest roman?

—Să-ți spun.

Și a-nceput a-mi spune.

Dar m-am gîndit... Să caut a reproduce eu cu vorbe reci de la mine acea călduroasă expunere a viitoarei opere, aș da o prea palidă idee cetitorului...

—Nu, i-am zis autorului; prefer să-mi scrii d-ta argumentul[3] nouei d-tale inspirațiuni. Scrie-mi-l cald, cald... Îl voi reproduce tale quale.

Tînărul autor s-a executat grațios. Iată argumentul noului roman, așa cum l-am căpătat de la d. Const. I. A. Nottara[4].

*

A!... ți se cutremură carnea gîndind numai la așa ceva, fără să citești romanul... Dar cînd îl vom citi...

Dacă nici un așa roman n-ar reuși să trezească din amorțeală pe publicul nostru cititor, care, de la o vreme, a căzut, față cu literatura originală, într-o stare de fatală indiferență, desigur am putea spune că acest pubilc cititor nu știe să citească.

Ar fi regretabil să constatăm acest fenomen; nu voim să credem că el s-ar putea produce; sperăm că este imposibil să se producă, și, astfel suntem siguri de succesul noului roman al d-lui Nottara — Suflete obosite.

Note[modifică]

  1. O primă încercare, de aceeași valoare ca afirmația unui maestru (fr.).
  2. (Pe) cuvînt de onoare? (fr.).
  3. Rezumatul, sumarul
  4. Vezi Opere, V, Note și variante, p.594.