În țara mea

 

În țara mea sunt văi și munți și flori,
Și diamante,
Și sunt sticleți atât de mulți în capete savante !...
Poeții ritmului sărac slăvesc albastrul zării,
Și crește-atât de mult spanac pe lanurile țării.

În țara mea sunt tei și plopi,
Și zarea-i diafană,
Și-n țara mea jandarmi și popi iau lefuri de pomană;
Și-n țara mea sunt flori de myrt,
Principiu sau idee,
Sunt vorbe de păstrat în spirt, expuse prin muzee.

Din larg de crânguri vin zefiri și tuturor dau veste
Că-n țara mea sunt trandafiri și fete
Că-n poveste,
Idile nasc și se desfac subt luminiș de lună,
În țara mea onoarea-i fleac și dragostea
Minciună.

Și-n țara mea sunt mulți părinți ce plâng morminte
Multe ...
Și pribegesc scrâșniri din dinți ...
Dar cine să le-asculte,
Când e minciuna pe amvon și nedreptatea-i lege,
Când guvernanții-s de carton
Și nepăsarea Rege ?