Sgâriesoare de amor

Sgâriesoare de amor de George Ranetti

Sus, p-acoperiș acasă,
E o lună de când stau,
Și-ți tot cânt, însă nu-ți pasă:
Do-re-mi...au.

Nu-s un nobil din Grenada,
Sunt calic, ți-o spun pe șleau,
Dar ascultă-mi ser&nada:
Do-re-mi...au.

Șoareci, când te văd pe tine,
Nu pap, lapte nu mai beau,
Ci miorlăesc cu suspine:
Do-re-mi... au.

Ah, ce pisicuță crudă!
Eu de soață voi s-o iau,
Dar nu vrea cântu-mi s-audă
Do-re-mi...au.

Uneori îmi vine ca să
Dracului să mi te dau!
Dar te-ador și cânt pe casă
Do-re-mi...au.

Eri eră o noapte-albastră,
Lună, stele, străluceau,
Și-n van plâns-am la fereastră
Do-re-mi...au.

Tu dormeai pe pernă moale,
Câinii-n curte mă lătrau,
Pe când eu oftam cu jale
Do-re-mi...au.

Cu-altul de te văd pe stradă,
Sau îl omor, Mițo; sau...
Urlu trista-mi serenadă
Do-re-mi...au.

Închei astă „sgâriesoare“
Mă duc la poștă s-o dau.
Scrisei mult, laba mă doare...
Do-re-mi...au.

Dar sper dup-așa scrisoare,
Inima în dinți îmi iau,
C-o să facem nuntă mare...
Do-re-mi...au.