Poezia (Iosif)

Te văd trecînd... Dar nu mai porţi brăţară,
Nici diadem, nici straie orbitoare...
Ci tristă-n şalul vechi de cerşetoare,
Averea ta întreagă e-o ghitară.

Războinici mari pe vremuri te-nălţară,
Tu le-mpleteai cununi nepieritoare ;
În veacul nostru cine-ţi smulge-o floare ?
Gonită rătăceşti din ţară-n ţară...

Pe drumuri, în surghiun, te-apucă sara ;
Dormi prin ruini, drept căpătîi — ghitara,
Iar ziua cînţi în uşi de cafenele...

Aprinzi în muritori simţiri rebele,
Tu, care-i desfătai cu ambrozie,
Sărmană, urgisită Poezie !...