Pagină:Zamfir C. Arbure - În exil.djvu/303

Această pagină a fost verificată

aplause frenetice. Mulțimea impresoră pe fecioară sărutându-i mâna, acea mână sfîntă, care a resbunat demnitatea omului, călcată, batjocorită.

Guvernul își perdu capul. Ne așteptându-se la așa ceva, zăpăcit — dânsul porunci imediat ca Zasulici să fie arestată.

Dar la asemenea inichitate se aștepta partidul revoluționar; totul a fost deja pregătit pentru a răpi pe Zasulici imediat ce dânsa va fi condamnată; verdictul de liberare înlesni reușita scăpărei.

În ziua procesului, în sala tribunalului n’a fost admis de cât un public ales, așa că din revoluționari n’au pătruns acolo de cât vr’o 20 de oameni. Când jurații intrând în sală au adus verdictul lor de achitare, acest public ales pe sprânceană a început a aplauda, și se zicea, că chiar prințul Gorciacoff, present în sală, s’a entusiasmat și a aplaudat discursul de apărare a advocatului. În fața tribunalului în acest moment staționa o mulțime mare, care aștepta în liniște resultatul procesului. «De o dată se auzi o voce «achitată.»[1] Mulțimea n’a crezut și văzând niște domni ieșind din tribunal, se mișcă spre dînșii. Dar

  1. Extrag aceste amănunte din Kolnische Zeitung, 1878, Aprilie 7