Am fost robii nobililor, acum suntem robii industriașilor. Robi suntem, domnilor! Dovadă, că n’avem dreptul de a părăsi fabrica, n’avem drept de a face grevă. Și când sleiți de muncă și foame facem grevă, suntem împușcați ca câinii sau expediați în Siberia............
«Grea e soarta lucrătorilor, și altă ieșire din starea mizerabilă în care trăesc ei, eu unul nu știu, de cât aceia ca singuri să se încerce a’și croi o altă soartă. Să nu aștepte lucrătorul ca cine-va să ’l ajute... ajutorul nu'i va veni, de cât din partea generoasei noastre tinerimi, din partea acestei tinerimi culte...»
Aci președintele tribunalului strigă, ridicându-se de pe fotoliu:
— Opriți-vă ! Vă poruncesc să tăceți!
Dar Petru Alexeeff după o pausă urmă, cu voce tare:
«— Dânsa singură ne a întins mâna; dânsa singură a auzit suspinele noastre, dânsa singură a simțit cât de amară ne e soarta, dânsa singură nu poate să vază, chinurile noastre, suferințele noastre.... sub jugul greu al despotismului. Tinerimea cultă, ca amic sincer a venit in ajutorul nostru, ea a despicat pieptul nostru și a scos din el inima noastră de robi, puind în locui
