milenare legate de ale'noastre; acolo se aduc încă rugăciuni zeilor de la cari pornesc marile puteri ale lumii. Acolo prisonierii civilisației nu stau în vitrină pentru ca oameni fără ocupație să li dea aplau.se pentru spectacole și să li arunce piesele de zece cents.
2. în pustiu. Noul Mexic. Spre Nord-Est.
O zghihuita noapte de tren ne-a strămutat într’o regiune șeasa supt munți albaștri domoli, cu miriști și câteva ferme în mijlocul piistiului de buruieni sălbatece, pe care pasc vite risipite. Așezările omenești rămân însă de o extremă raritate. Pe acest teritoriu smuls Mexicului opera de colonisare nici n’a început, pe când în Est oamenii stau unii pe capul celorlalți, cu miile îixtr’o casă. Câte o cisternă arată lipsa apei pe care Indienii o cer de la zei cu fierbinți rugăciuni, o aduc în spinarea femeilor, o împart cu scumpătate ca o mană. Trecerea pe aceasta coajă galbena-roșietică a unui automobil e o raritate.
Și, totuși o mp re gară, cu șanțurile pline de apa ploii, răsare în mijlocul deșertului. Dar, ca locuințe, Winslow e numai e adunătură de miserabile căsuțe de lemn.
Dedesupt e întreaga scară de pături ale granitului roșu. Indata ce coaja cedeaza, rasar elementele construcției mărețe a naturii. In margene •șuvița de argint a râului.
O noua așezare pentru cei din fund, ascunși, nedoriți, pre-sintă totuși încercări de a acomoda cu nevoile civilisației americane utilitare arhaicele blocuri ale zidirii indiene. La doi pași depărtare sântem în lumea nisipurilor și a los-topanclor roșii, așternute în palate ale zeilor păgâni. Pe alocurea lespezile îmbracă dealul ca niște enorme șindile, ca niște formidabile foi de cactus. Și apoi iarăși, după ce adâncurile au ieșit de-asupra, pacea monotonă a deșertului de mărăciniș. Pe fondul vâriăL al pământului palidul co-yor al ierburilor moarte se pătează une ori de praful alb de alcali.
