-pompiari
nu vom sbuti să ridicăm această instituțiune la treapta la care ea în Occidinte s-a ridicat.
Să avem patriotismul a lăsa deoparte spiritul de
partită și să ne întrebăm:
Până când cu spediinte?
Este cineva pompier? — trebuie să fie și cetățian;
Este cineva cetățian? — trebuie să fie și pompiar.
Aceasta este eficace,
este ecitabile,
speditiv,
iust.
Speriința din Dealul Spirii până la stremitate ne-a
probat că sperietura cetățianilor și cetățianelor nesperiinți
adesea causa lățirii straordinare a sinistrelor este.
Să căutăm deci:
a avea pompiari-cetățiani,
a avea cetățiani-pompiari.
Numai cu condițiune d-a fi și cetățian cineva un bun pompiar este, și viceversa.
Și se-nțelege că aceea ce zicem în cetăți despre
cetățiani, vom zice la sate despre sătiani:
pompiari-sătiani,
sătiani-pompiari.
Dar ne vor întreba protivnicii noștri:
Cine va comanda pe pompiarii-cetățiani? pe pompiarii sătiani?
Răspundem:
Ingeniarii,
Ingeniarii competinți, inteliginți, prudinți, indipendinți, speriinți.
Numai astfel instituțiunea pompiarilor, puterică, va da roade scelinți.
(Un ziar opozant cu câteva programe, nuanță trandafirie)
Décidément Maître Printemps n'est pas gai cette
année-ci: du vent, de la pluie, de la pluie, du vent. Nos
