O inimă ce suspină
O inimă ce suspină,
De durere fiind plină,
Zi și noapte se tot bate,
Cu nimic nu se alină.
Și nimenea nu se - ndură
Să potoale - a ei căldură
Parcă s-au jurat cu toate
S-o întâmpine cu ură.
M. Eminescu, Opere VI Literatura populară, Ediție critica îngrijită de Perpessicius
O inimă ce suspină,
De durere fiind plină,
Zi și noapte se tot bate,
Cu nimic nu se alină.
Și nimenea nu se - ndură
Să potoale - a ei căldură
Parcă s-au jurat cu toate
S-o întâmpine cu ură.